Mergi la concerte? Creşte speranţa de viaţă!

Distracţia face casă bună cu... viaţa lungă! O spun inclusiv specialiştii! Şi asta pentru că participarea la un concert, o dată la două săptămâni, creşte speranţa de viaţă cu până la 9 ani, după cum arată un studiu realizat în Marea Britanie. Aşadar, biletele la astfel de spectacole nu sunt deloc de ocolit.

20 de minute petrecute la un concert pot creşte cu 21% sentimentul de bine, potrivit raportului făcut de arena O2 din Marea Britanie şi Patrick Fagan, lector la Goldsmith University şi expert în ştiinţa comportamentului uman. Prin comparaţie, yoga creşte starea de bine cu 10 procente, iar plimbarea unui câine, cu 7%.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, participanţii la studiu au fost supuşi unor teste psihometrice şi de inimă, în timp ce făceau diferite activităţi. Când urmăreau muzică live, starea lor s-a îmbunătăţit cu 25%. Stimularea mentală a fost cea mai influenţată, cu o îmbunătăţire de 75%.

Şi nu ar trebui să ne mire aceste efecte, în condiţiile în care un alt studiu demonstrase deja că muzica influenţează activitatea inimii.

Potrivit unei cercetări făcute în Germania, muzica lui Mozart şi cea a lui Strauss scad semnificativ tensiunea arterială, cu cu 4,7 mmHg şi 3,7 mmHg, şi pe cea diastolică cu 2,1 şi 2,9. Muzica lui Mozart funcţionează relaxant datorită periodicităţii sale saturate - compoziţiile repetă aceleaşi motive, la intervale regulate. Iar operele lui Strauss au acelaşi efect, deoarece se bazează pe structuri simple, convingătoare şi forme fără disonanţe.

Trist este însă că, potrivit Barometrului Cultural pe 2015, peste jumătate dintre români nu au fost la niciun festival organizat în localitatea în care locuiesc.

Articol de Alma B

Face Keys România

Surse: news.ro 

Mediafax

Te-ar putea interesa şi…

Frustrarea în limbajul nonverbal

Cu rujul... la psiholog

Câţi... bani aduc fericirea?

Încruntarea activă şi încruntarea statică

Botoxul - o cale spre depresie, dar şi spre atenuarea durerii

În mod normal, rolul botoxului este de a aduce fericirea pe chipul cuiva, deoarece şterge riduri şi chiar câţiva ani. Există însă şi reversul medaliei. Psihologii susțin că injecțiile cu botox - utilizate pe scară largă la Hollywood, pentru eliminarea ridurilor de expresie - duc şi la... depresie şi au analizat ideea în cadrul unui studiu, la Universitatea Cardiff.

Atunci când o femeie apelează la injecțiile cu botox pentru a elimina ridurile de expresie nu mai poate zâmbi așa cum trebuie, fiind predispusă astfel la depresie. Tratamentul, care funcționează prin "înghețarea" temporară a mușchilor feței, "taie" semnalele trimise către creier atunci când oamenii zâmbesc și care îi fac să se simtă fericiți. Astfel, botoxul poate cauza, indirect, depresie.

Studii anterioare coordonate de acelaşi psiholog au arătat că injectarea botoxului la nivelul ridurilor de pe frunte i-a făcut pe pacienți să se simtă mai fericiți, deoarece nu mai puteau să se încrunte la fel de ușor.

Trebuie ţinut însă cont că ridurile de expresie din jurul gurii şi cele din jurul ochilor le fac într-adevăr pe femei să arate mai în vârstă, dar le fac să apară şi calde şi bune. O sprânceană ridicată poate să însemene confuzie sau tristeţe, dar, dacă cei din jur nu pot să "citească" aceste semnale, ar putea crede că persoana din faţa lor este rece, lipsită de sentimente.

În plus, oamenii care folosesc botox sunt mai puţin capabili să descifreze emoţiile celorlalţi, spun cercetătorii de la Universitatea din California de Sud.

Percepem şi înţelegem emoţiile prin imitarea expresiilor faciale ale celorlalţi. Iar dacă semnalele transmise de la faţă la creier sunt... avariate, devenim mai puţin capabili să descifrăm emoţiile celorlalţi.

Pe de altă parte, injecţiile cu botox, folosite pentru a scăpa de riduri, pot atenua şi durerea! O singură injecţie poate avea efect timp de câteva luni - eliminând astfel nevoia pacienţilor de a luat câteva pastile în fiecare zi - şi poate fi făcută în orice parte a corpului.

Principalul ingredient folosit în injecţiile cu botox pentru prevenirea ridurilor este o bacterie toxică - botulinum. Aceasta împiedică celulele nervoase să intre în legătură cu muşchii, care nu se mai pot mişca, iar ridurile nu mai sunt întreţinute.

Articol de Alma B

Face Keys România

Surse: dailymail.co.uk 

Mediafax 

Te-ar putea interesa şi…

• Botoxul șterge nu doar ridurile, ci și emoțiile de pe față
• Despre expresiile faciale, încă din viaţa intrauterină
• Despre emoţii... cu două tăişuri...
• Zonele creierului uman responsabile de recunoaşterea feţelor

Câţi... bani aduc fericirea?

"Banii nu aduc fericirea", spune o vorbă din popor, dar este, de asemenea, drept că lipsa lor aduce stresul în viaţa noastră. Şi vin acum şi confirmări din partea specialiştilor. Potrivit unui studiu extins, realizat de cercetătorii americani în peste 140 de țări, banii... ar reuşi totuşi să cumpere fericirea.

Cercetătorii de la Universitatea Purdue din Statele Unite au centralizat datele unui sondaj internațional de proporţii la care au participat 1,7 milioane de oameni. Şi, au ajuns la concluzia că suma lunară care asigură fericirea diferă de la o regiune la alta sau de la o țară la alta și depinde de mai mulți factori, ca nivelul de trai, sexul sau gradul de cultură generală a celor intervievați. În medie, suma ideală de care ar avea nevoie un om pentru a fi fericit se ridică la 100.000 de dolari pe an, adică aproximativ 8.000 de dolari pe lună.

Cele mai mari pretenții le au autralienii - 125.000 de dolari pe an, în timp ce în Europa de Est suma nu trece de 45.000, iar în Amerca Latină este de 35.000 de dolari. Bărbații se mulțumesc cu 90.000 pe an, în timp ce domnele vor 100.000. Diferenţe există însă şi din punct de vedere cultural: persoanele educate sunt mai pretențioase - au nevoie de aproximatv 115.000 de dolari anual.

Există totuşi o limită. Oamenii de știință au descoperit și faptul că există un prag al bogăției pe care, dacă îl depășim, satisfacția și gradul de fericire scad. Asta pentru că, în teorie, cresc şi responsabilitățile legate de viața profesională.

Pe de altă parte, un alt studiu, realizat de Universitatea Pennsylvania şi cea din California, a arătat că aproape două treimi dintre oameni preferă să aibă mai degrabă bani decât timp liber, dar că persoanele care au vrut mai mult timp sunt în general mai fericite.

Când vine vorba despre cele mai fericite ţări din lume, într-un clasament realizat anul trecut ţara noastră s-a situat pe locul 157.

Articol de Alma B

Face Keys România

Surse: newsweek.com 

Mediafax

Te-ar putea intersa şi...

• Formula fericirii
• Hormonii fericirii
• Finlandezii, campioni mondiali la capitolul fericire
• Gena fericirii

Formula fericirii

Nu există o reţetă care să te ajute să fii fericit, să îţi arate paşii ori să îţi indice ingredientele care vor garanta succesul. Depinde de fiecare dintre noi să găsim sensul.

Specialiștii în psihologie pozitivă Sheldon, Lyubomirsky și Schotti au conceput totuşi o formulă a fericirii care are în vedere trei categorii importante de factori ce contribuie la fericirea generală.

În cadrul fericirii, privite ca întreg, cea mai mare pondere o are structura genetică - 50% - și reprezintă capacitatea de a fi fericit, capacitate cu care ne-am născut fiecare.

Condițiile vieții înseamnă un procent de 10% și înseamnă atât lucrurile pe care le putem schimba, cât și cele asupra cărora nu avem nicio putere. Iar aici sunt incluse mediul în care trăim și în care lucrăm, starea civilă, serviciul, dacă suntem sănătoşi sau bogaţi.

Iar restul de 40% însumează toate activitățile voluntare, unde intră tot ce alegem să facem de plăcere, atât pentru plăcerea imediată, cât și pentru cea pe termen lung.

După cum arată și procentele, condițiile de viață afectează așadar cel mai puțin potențialul de fericire.

Sonja Liubomirsky, o profesoară de psihologie de la Universitatea din California, premiată pentru studiile ei privind fericirea, a făcut o listă cu lucruri pe care ea și ceilalți psihologi pozitivi le-au descoperit ca fiind caracteristici comune ale celor mai fericiți participanți la studiu.

Așadar, cei mai fericiți au o viață plină, activă din punct de vedere social, și își petrec timpul implicându-se în viața partenerilor și a familiei. Sunt recunoscători pentru ceea ce au și declară deschis acest lucru. Sunt generoși și îi ajută pe ceilalți. Au o perspectivă pozitivă. Se bucură de fiecare clipă și savurează din plin plăcerile vieții

Fac sport măcar o dată pe săptămână sau chiar zilnic. Își urmăresc cu perseverență obiectivele și aspirațiile. Au puterea și abilitatea de a face față dificultăților, tragediilor și adversităților.

Aşadar, nu există reţetă garantată, dar există ponturi care pot ajuta!

Articol de Alma B

Face Keys România

Sursa: Charlotte Style - "Psihologia pozitivă. Ce ne menține fericiți, optimiști și motivaţi"

Te-ar putea interesa şi...

• Finlandezii, campioni mondiali la capitolul fericire
• Gena fericirii
• Fericirea are gust de vanilie
• Cum reușesc emoțiile să neinfluențeze sănătatea

Ardeiul iute te ajută... iute!

Nu este vorba doar despre a mânca picant sau strict despre gastronomie. Ardeiul iute este și un... medicament natural și are multe proprietăți când vine vorba despre beneficiile pentru sănătatea noastră. Potrivit celui mai recent studiu, publicat la începutul acestui an, consumul de ardei iute poate contibui la scăderea mortalității.

În urma cercetărilor desfășurate de oamenii de știință de la Universitatea din Vermont, Statele Unite, s-a ajuns la concluzia că se poate înregistra o reducere cu aproximativ 13% a riscurilor de mortalitate, în special în cazul atacurilor de cord și al comoțiilor cerebrale, la persoanele care consumă în mod regulat ardei iute. Pentru acest proiect, oamenii de știință au folosit informații din National Health and Nutritional Examination Survey, de la peste 16.000 de americani, pe o perioadă de circa 23 de ani. În urma centralizării datelor, s-a constatat că profilul persoanei care consumă în mod regulat ardei iute este bărbat, tânăr, caucazian sau americano-mexican, căsătorit, fumător, consumator de alcool, care mănâncă mai multă carne și mai multe legume, cu un nivel al colesterolului HDL mai scăzut, venituri mai mici și mai puțină educație.

Oamenii de știință au realizat o investigație suplimentară mediană pe parcursul a 18,9 ani și au analizat rata mortalității și cauzele deceselor participanților la studiu. "Chiar dacă mecanismul prin care ardeiul iute poate întârzia mortalitatea este departe de a fi pe deplin explicat, canalele cu potențial tranzitoriu de receptor, care sunt receptori primari pentru agenți precum capsaicina (componenta principală din ardeiul iute) ar putea fi într-o anumită măsură responsabile pentru relația în cauză", indică cercetătorul Mustafa Chopan și dr. Benjamin Littenberg, profesor de medicină la University of Vermont.

Potrivit cercetătorilor, beneficiile pentru sănătate ale ardeiului iute sunt datorate componentei principale — capsaicina, recunoscută pentru prevenirea obezității, reglarea fluxului sanguin coronarian și pentru proprietățile antimicrobiene.

Ardeiul iute ajută la stimularea metabolismului prin acțiunea asupra structurii venoase, alimentează elementele vitale din structura celulară a capilarelor, venelor și arterelor și ajută echilibrarea tensiunii arteriale. De aceea, ardeiul iute este unul dintre cele mai potrivite remedii pentru hipertensiunea arterială, curăță arterele și contribuie la diminuarea valorilor colesterolului rău sau a trigliceridelor. Având în vedere că bolile cardiovasculare ocupă primul loc la nivel mondial, proprietățile ardeiului iute sunt deosebit de importante.

Ardeiul iute este benefic atât pentru stomac și tractul intestinal, deoarece stimulează mișcarea peristaltică a intestinului și contribuie la reconstrucția țesutului din stomac, facilitând vindecarea leziunilor stomacale și a ulcerelor intestinale.

Atunci când se consumă ardei iute, acesta declanșează o senzație de căldură în tot corpul și, de aceea, așa că este indicat și în cazul degerăturilor.

Iuțeala ardeiului este determinată de concentrața ridicată de capsaicină.

Această substanță are un rol esențial în deschiderea și drenarea pasajelor nazale congestionate. În plus, alături de conținutul ridicat de capsaicină, prin concentrația de carotenoizi pro-vitamina A, inclusiv beta-caroten, ardeiul roșu este o sursă excelentă de vitamina A. Două lingurițe de ardei iute pisat furnizează 47% din valoarea zilnică de vitamina A. Beta carotenul este nu doar un antioxidant puternic, ci poate fi convertit în organism în vitamina A, un nutrient esențial pentru sănătatea tuturor țesuturilor epiteliale. Beta-carotenul poate fi util în reducerea simptomelor astmului, osteoartritei și artritei reumatoide. În plus, activitatea sa antioxidantă contribuie la prevenirea daunelor radicalilor liberi care pot determina ateroscleroză, cancerul de colon, diabetul zaharat și alte complicații, cum ar fi leziuni ale nervilor și boli de inimă.

Totodată, capsaicina este un inhibitor puternic al substanței P, o neuropeptidă asociată cu procesele inflamatorii. Cu cât este mai iute un ardei, cu atât conține mai multă capsaicină.

Însă, persoanele cu sindrom de colon iritabil pot resimți o intoleranță la ardeiul iute, iar cele cu reflux gastro-esofagian este bine să evite condimentele puternice. De asemenea, unele persoane pot prezenta reacții alergice la consumul de ardei iute.

Articol de Alma B

Face Keys România

Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa şi…

"Cheia" inteligenţei umane

Gena fericirii

Un meci chiar poate face inima să o ia... la trap!

Exerciţiile la sală reduc anxietatea

Gena fericirii

Există o genă a fericirii, dar nu trebuie să ne gândim că persoanele respective sunt pur şi simplu întotdeauna în al nouălea cer. Sunt însă predispuse spre mult mai mult optimism şi bună dispoziţie decât alte persoane, iar asta datorită moştenirii genetice de la parinţi. Cum funcţionează însă acest dar?

O genă este o bucată de ADN care conţine toate informaţiile pentru a produce o proteină anume. În cea mai mare parte a timpului, o genă include o mică secvenţă numită promotor, al cărei rol este să regleze frecvenţa cu care informaţia din genă este utilizată ca să fabrice proteina corespunzătoare, explică Jordi Quoidbach, doctor în psihologie la Universitatea Harvard, unde studiază chiar fericirea.

Tot mai multe studii au ajuns la concluzia că promotorul genei 5-HTT, genă care produce proteina ce transportă serotonina (numită şi hormonul fericirii), ar putea juca un rol crucial la capitolul fericire. Serotonina este un neurotransmiţător implicat în reglarea dispoziţiei şi transportorul ei. Promotorul genei 5-HTT, numit 5-HTTLPR, există sub două forme sau alele: una lungă şi una scurtă. Forma lungă permite o producţie foarte ridicată a proteinei 5-HTT. Avem însă fiecare genă în două exemplare: una de la mamă şi una de la tată. Aşadar, pot exista trei combinaţii posibile: putem avea două variante scurte, două lungi sau una lungă şi una scurtă.

O echipă de profesori din Marea Britanie a publicat în 2003 rezultatele unui studiu despre legăturile dintre stres, gena 5-HTT şi depresie, cercetare considerată drept una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice ale deceniului. Ei au constatat că genele nu declanşează depresia, dar îi scad pragul declanşării. În timpul studiilor prin rezonanţă magnetică funcţională a reieşit că, atunci când purtătorii de alele scurte sunt expuşi unor situaţii triste sau generatoare de anxietate, amigdala - centrul emoţiilor din creier - se activează mai rapid şi mai puternic decât la purtătorii de alele lungi.

În urma unui alt studiu, realizat de cercetători de la Universitatea din Essex, s-a ajuns la concluzia că alelele lungi par să permită purtătorului să acorde o mai mare atenţie elementelor şi întâmplărilor pozitive. Totodată, îi face mai apți să elibereze şi să proceseze serotonina. Deşi sunt mai optimişti, asta nu vine doar cu avantaje. S-a observat şi că, în materie de operaţiuni financiare, în acel avânt pozitiv, ei îşi asumă totuşi mai multe riscuri.

5-HTTLPR nu este singura genă responsabilă de diferenţele genetice în materie de fericire. Nu uităm de cea care se "ocupă" de receptorii de dopamină şi nici de COMT, genă implicată în funcţionarea cortexului prefrontal, aşadar în reglarea emoţiilor. În plus, numeroase gene legate de personalitatea individului ne influenţează indirect gradul de fericire. De pildă, extrovertiţii au un plus, deoarece sunt, în medie, un pic mai fericiţi decât introvertiţii.

Drept urmare, chiar dacă predispoziţia pentru fericire este un cadou frumos de la părinţi, iar secretul ei este, într-adevăr, ascuns în gene, mai depinde şi de noi să vedem partea plină a paharului.

Articol de Alma B

Face Keys România

Te-ar putea interesa şi…

• Furia - de la "negociere prin intimidare" la antidotul... muzical
• Cum reușesc emoțiile să ne influențeze sănătatea
• 10 ponturi pentru o viaţă mai fericită
• Fericirea are gust de vanilie