miercuri, 6 septembrie 2017

Cum reușesc emoțiile să ne influențeze sănătatea


Organismul nostru știe mai multe decât am crede, iar felul în care gândim și simțim influențează puternic ceea ce se întâmplă în corpul nostru. Cu alte cuvinte, tot ceea ce se petrece în plan mental are efect și în plan fizic, și invers.
Cum funcționează mai exact acest proces?
Robert Ader, psiholog în cadrul Universității Rochester, a făcut, în 1974, o descoperire care a pus pe gânduri lumea medicală. El a ajuns la concluzia că sistemul imunitar poate învăța multe, la fel ca și creierul. Până atunci, se credea că doar creierul și sistemul nervos central pot reacționa la diverse experimente, schimbându-și felul în care se comportă. Descoperirea lui Ader a îndreptat atenția către acele cărări biologice prin care sistemul nervos central comunică cu sistemul imunitar.
 
www.facekeys.ro
 
Sistemul imunitar este "creierul trupului", după cum îl denumea specialistul în neurologie Francisco Varela, de la Școala Politehnică din Paris, atunci când definea propriul simț al sinelui pe care îl are trupul. Celulele imunitare circulă în sânge prin întreg corpul și intră în contact cu toate celelalte celule. Pe cele pe care le recunosc le lasă în pace, pe cele pe care nu le recunosc, le atacă. Această reacție ne apără împotriva virușilor, a bacteriilor. Dar, dacă celulele imunitare nu identifică în mod corect o parte dintre celulele trupului, se ajunge la o boală autoimună, cum ar fi alergiile sau lupusul.
Apoi au apărut din ce în ce mai multe studii pe această temă. Iar cercetătorii au descoperit că mesagerii chimici care acționează în cea mai mare măsură atât în creier, cât și în sistemul imunitar, sunt și cei mai numeroși în zonele neurale care reglează emoțiile. Una dintre cele mai puternice dovezi ale faptului că există o cale fizică directă care le permite emoțiilor să aibă un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea lui David Felten, coleg de-al lui Robert Ader.
În primă fază, Felten a constatat că emoțiile au un puternic efect asupra sistemului nervos autonom, care reglează totul - de la cantitatea de insulină secretată, până la tensiunea arterială. El găsit un punct de întâlnire a sistemului nervos autonom, care comunică în mod direct cu limfocitele și cu macrofagele, cu celulele sistemului imunitar. Iar în studiile făcute cu microscopul electronic s-au descoperit sinapse la nivelul capetelor nervoase ale sistemului autonom, care pun brusc capăt acestor celule imunitare. Acest punct de contact fizic le permite celulelor nervoase să degaje neurotransmițători care să regleze celulele imunitare. Nimeni nu bănuise până atunci că celulele imunitare ar putea fi țintele mesajelor nervilor. Sistemul nervos nu numai că stabilește legătura cu sistemul imunitar, dar este esențial pentru o funcționare corectă a acestuia din urmă.
Un aspect important privind legătura dintre emoții și sistemul imunitar este influența hormonilor care apar în stare de stres, explică Daniel Goleman, în cartea sa "Inteligența emoțională". Catecolaminele (epinefrinele și norepinefrinele, mult mai cunoscute ca adrenalina și noradrenalina), hidrocortizonul și prolactina, precum și beta-endorfinele naturale și encefalinele apar în momentele de stres. Și fiecare are un puternic impact asupra celulelor imunitare. Când acești hormoni apar în organism, celulele imunitare sunt împiedicate în funcționarea lor.
Iată de ce tot auzim că stresul nu este bun, că ne afectează sănătatea. Stresul reduce rezistența sistemului imunitar, cel puțin temporar, deoarece este prioritară situația imediată, esențială în supraviețuire. Iar dacă stresul este permanent și foarte intens, această suprimare poate deveni de lungă durată.
Disfuncția în relația dintre minte și corp este cunoscută și sub termenul de somatizare. Și, așa cum emoțiile negative pot duce la o afecțiune sau pot accelera evoluția unei boli, pe același principiu se onsideră că emoțiile positive şi optimismul pot influența în bine cursul unei boli.

Articol de Alma B

Te-ar putea interesa şi...