Efectul de halou este sentimentul general pozitiv pe care îl dezvoltăm
pentru cineva sau ceva în baza unui atribut sau a unor trăsături aparent
irelevante şi fără nicio legătură. De exemplu, numeroase studii au arătat că
majoritatea oamenilor cred că persoanele care poartă ochelari sunt mai
inteligente decât cele care nu poartă. De fapt, în realitate, ochelarii nu
sunt decât un indiciu al unei vederi slabe. Un alt exemplu: o geantă de
firmă este considerată de calitate mai bună sau ca având o valoare mai mare
decât alta la acelaşi preţ, doar pentru că o anumită vedetă a fost fotografiată
purtând poşeta respectivă.
Efectul de halou este întâlnit peste tot. Judecătorii tind să dea pedepse
mai uşoare inculpatilor mai atrăgători. Bărbaţii mai înalţi sunt percepuţi ca
fiind mai puternici decât cei mai scunzi.
Iar acest efect este foarte speculat şi în politică şi constă în tendiţa de
a le atribui unor persoane cu notorietate într-un anumit domeniu competenţe
imaginare şi în alte domenii, străine de acestea. Iar succesul electoral al
unor actori sau sportivi celebri arată cât de puternic este. De pildă, fostul
culturist austriac Arnold Schwarzenegger a fost ales guvernator al Californiei,
iar fostul antrenor al naţionalei Anghel Iordănescu a ajuns senator.
Şi ne "păcălim" şi când vine vorba de diete şi de ce avem în
farfurie, iar nutriţioniştii numesc fenomenul halou al sănătăţii. Mai exact,
avem o părere atât de bună despre noi ştiind că am comandat ceva sănătos încât
următorul nostru act de îngăduinţă nu pare deloc... imoral. Cercetătorii au
descoperit că, dacă asociază un cheeseburger cu salată verde, subiecţii
estimează că masa are mai puţine calorii decât ar avea acelaşi cheeseburger
servit fără salată.
Efectul de halou este motorul industriei publicitare deoarece duce la
asocieri care apelează la dorinţa noastră primară de a imita parteneri cu un
statut social superior. Iar în cultura noastră consumeristă exemplele de efect
de halou pot continua la nesfârşit. Tragem concluzii în privinţa oamenilor în
funcţie de grupurile sociale din care aceştia fac parte. Generalizăm. Ne lăsăm
conduşi de stereotipuri.
Articol de Alma B
Surse: Tonya Reiman - "Limbajul trupului"
Antonio Momoc - "Comunicarea 2.0. New Media, participare şi
populism"
Kelly McGonigal - "Puterea voinţei. Cum funcţionează autocontrolul şi
ce putem face"
Te-ar putea interesa şi...
- Ce spune pielea feţei despre noi
- Ce sunt şi cum apar halucinaţiile
- Emoţiile, "citite" în funcţie de nuanţa tenului
- De ce nu avem amintiri din primii ani de viaţă sau "amnezia copilăriei"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu