Nasul continuă
să crească (la fel şi urechile) pe toată durata vieții. Indiferent de cât de...
fin este, nasul poate identifica până la 1.000 de miliarde de mirosuri
diferite, potrivit unui studiu realizat în 2014, în Statele Unite. Şi, s-a
demonstrat că mirosul este de 10.000 de ori mai sensibil decât gustul.
Nasul este,
aşadar, un adevărat "detector" de miresme. În interior, există un mic
"covoraş", format din 10 milioane de celule olfactive. Iar fiecare
celulă conține aproximativ 1.000 de tipuri diferite de receptori. Atunci când
mirosul potrivit ajunge la receptorul potrivit, un semnal electric este trimis
la creier şi mirosul este înlesnit. Receptorii olfactivi sunt conectați la
centrul emoțional al creierului, de aceea mirosurile pot servi drept imbolduri
puternice ale memoriei. În ciuda acestei sensibiltăți, nasul nu poate detecta
monoxidul de carbon sau gazul natural, care sunt toxice. Tocmai de aceea, în
aceste gaze se adaugă un odorizant.
Nu lipseşte nici
forța, din această "ecuație". Drept dovadă, aerul expirat în timpul
unui strănut poate depăşi viteza de 160 km/h!
În ceea ce
priveşte partea estetică, un nas mai mic este în general preferat. Dar, unul
proeminent este asociat cu un risc scăzut de a fi afectat de răceli sau gripă, deoarece
reprezintă practic o barieră naturală în calea particulelor de praf, a
virusurilor şi a bacteriilor din atmosferă.
Şi, chiar dacă
pare o banalitate, în urma unui studiu realizat la Universitatea din Iowa s-a constatat că
bărbații au, în medie, nasul cu 10% mai mare decât femeile. Explicația? Consumă
cantități diferite de oxigen. Pentru că bărbații au o masă musculară mai mare
decât femeile, există şi o creştere a cererii de oxigen pentru menținerea
optimă a țesutului muscular. Cu alte cuvinte, EI au nasul mai dezvoltat, pentru
a permite un aport mai mare de oxigen. În acest context, cercetătorii au ajuns
la concluzia că nu trebuie să ne gândim la nas doar ca la un aspect ornamental
al feței, ci şi ca la o extensie a plămânilor noştri. Volumul de aer inspirat
de nas în fiecare zi poate ajunge la umplerea a 500 de balonaşe.
Să nu uităm nici
de faimoasa poveste a celui căruia îi creştea nasul atunci când mințea. Efectul
Pinocchio există, susțin oamenii de ştiință. Un grup de cercetători de la
Universitatea din Granada, Spania, a identificat, cu ajutorul camerelor
termografice, o serie de corelaţii între starea mentală şi temperatura
corpului, descoperind că, atunci când o persoană minte, nasul ei începe să se
încălzească.
O altă
curiozitate constă în faptul că cel mai des li se adresează chirurgilor
plasticieni pacienți care doresc să-şi schimbe forma nasului. Prima rinoplastie
documentată a fost făcută încă din Epoca Renascentistă, iar în urma
acestei intervenții, medicul chirurg a fost exclus din biserică.
Dincolo de toate
însă, cel mai lung, dar şi cel mai performant nas din regnul animal este,
evident, nasul elefantului, după cum confirmă şi un studiu realizat de o echipă
de cercetători japonezi.
Articol de Alma
B
Surse: agerpres
The
independent
AFP
dailymail.co.uk
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu