Ce este frumuseţea?

Ca să putem înţelege ce este şi cum putem măsura nivelul de frumuseţe avem nevoie de unealta potrivită. Iar ca să folosim această unealtă avem nevoie de un scurt instructaj “tehnic”. Unealta - care, printre altele, măsoară şi frumuseţea - se numeşte “raportul de aur”.

Ce este raportul de aur, cine şi când l-a descoperit?

Este necesar mai întâi să vedem ce reprezintă numărul ɸ (phi). Descoperirea acestui număr este plasată în antichitate, iar definirea lui ca număr iraţional (cu un număr infinit de zecimale) îi este atribuită lui Hisspasus din Metapontum (sec. V î.e.n.). Numărul a primit însă numele de “ɸ” abia în secolul al XIX-lea, în onoarea sculptorului antic Phidias, despre care istoricii spun că ar fi folosit raportul de aur în foarte multe dintre operele sale.

ɸ (phi) are valoarea de 1.61803..., o valoare foarte importantă în natură, pentru că se regăseşte în cele mai ciudate şi mai neaşteptate locuri - de la modelul de aşezare a seminţelor în conurile de brad sau dispunerea petalelor unei flori până la spiralele cochiliilor melcilor sau dispunerea elemtelor faciale umane (deşi raportul de aur nu se rezumă doar la feţe, ci poate fi regăsit în întreg corpul uman).

Pornind de la numărul phi, aflăm că raportul de aur este 1/phi (1/1.618...) sau, altfel spus, unei distanţe îi corespunde o altă distanţă, egală cu lungimea ei şi înmulţită cu 1.618.  

Pe faţa umană există o mulțime de exemple ale raportului de aur, sau cel puţin care tind către el. Şi, cu cât proporţiile noastre se apropie mai mult de raportul de aur, cu atât sunt considerate (sau chiar percepute la nivel subconştient) mai atrăgătoare. Asta deoarece, dintr-o perspectivă psiho-evolutivă, am învăţat că raportul de aur reprezintă o formă fizică bună şi o capacitate de reproducere ridicată. De exemplu, o dentiţie frumoasă este caracterizată de incisivii centrali, care sunt cu 1.618 mai laţi decât incisivii laterali, aceştia la rândul lor fiind cu 1,618 mai laţi decât caninii. 

Există aşa-numiţii factori universali ai frumuseţii, pe care, mai mult sau mai puţin conştient, îi căutăm atunci când ne alegem partenerii. De exemplu, majoritatea oamenilor găsesc copiii frumoşi pentru că au ochii mari, obrajii ridicaţi, buzele colorate şi cărnoase, toate cât mai adunate către centrul feţei, trăsături care sugerează ideea că au nevoie de protecţie. Instinctul de a ne proteja urmaşii este parte din instinctul de supravieţuire a speciei. În adolescenţă, oamenii care păstrează aceste trăsături rămân atrăgători pentru ceilalţi, dar într-un mod diferit. Ei devin interesanţi din punct de vedere sexual-reproductiv. Buzele pline sunt semn de tinereţe şi sănătate, deci în subconştient sunt asociate unui individ sănătos, gata de reproducere.

      Dr. Stephen Marquardt este inventatorul a ceea ce numim azi “masca frumuseţii”. Practic, această mască este un tipar, în care raportul de aur este folosit pentru a evidenţia câte dintre trăsăturile faciale se înscriu în raportul 1/1.618. Veţi rămâne surprinşi să aflaţi că frumuseţea, dincolo de gustul fiecăruia, este mai mult matematică decât artă, şi că natura a avut grijă ca transmiterea genelor să nu se producă aleatoriu, ci după formule matematice bine stabilite. Dacă aplicăm masca frumuseţii pe unele dintre feţele persoanelor pe care le considerăm azi frumoase, vom vedea că multe dintre trăsăturile lor faciale se înscriu perfect în tipar. Mai mult, acolo unde noi vedem diferenţe, fie că vorbim de forma ochilor, fie de cea a buzelor sau a urechilor, natura “vede” şanse mai mari de transmitere a informaţiei genetice. În subconştientul uman, şi simetria facială şi cea corporală sunt indicatori importanţi ai frumuseţii. (vezi articolul - (A)simetria faciala)  

Tiparele de frumuseţe ţin şi de modă şi se schimbă tot timpul. De pildă, acum 400 de ani, cu cât aveai pielea mai albă, cu atât erai mai în trend şi considerat mai frumos, iar oamenii foloseau tot felul de substanţe, dintre care unele toxice, pentru a obţine această piele deschisă la culoare. În acea perioadă, pielea bronzată era apanajul persoanelor dintr-o clasă inferioară, care munceau în exterior şi erau arşi de soare. La jumătatea secolului al XX-lea, pielea bronzată este la modă însă, deoarece începe să fie asociată cu cei care îşi permit luxul de a călători în locuri însorite pentru a se relaxa la soare. 

Frumuseţea are şi o componentă culturală. În 2014, artista Esther Honig a iniţiat un studiu prin care a cerut ca fizionomia ei să fie modificată în conformitate cu etaloanele de frumuseţe din 25 de ţări, și a aflat astfel că faţa ideală diferă de la o zonă la alta a globului. Inspiraţi de acest studiu, patronii unui lanţ de farmacii din Marea Britanie au comandat o altă cercetare, de data aceasta pentru a descoperi care sunt tiparele de frumuseţe masculină. Studiul a evidenţiat că, sub impactul mass-media (care are un rol din ce în ce mai mare în cultura actuală), 40% dintre bărbaţi simt nevoia să aibă un corp perfect, ceea ce, de cele mai multe ori, afectează negativ stima de sine. Tot în cadrul acestui studiu, imaginea unui bărbat a fost trimisă unui grup de specialişti în grafică pe calculator din 18 ţări. Totodată, a fost lansată şi invitaţia de a face modificările necesare, astfel încât bărbatul în cauză să se apropie cât mai mult de normele culturale de frumuseţe ale ţării respective. Graficienii din ţări precum Nigeria, Pakistan sau Australia au amplificat silueta bărbatului, corelând-o cu trăsăturile faciale şi culoarea pielii specifice zonei. Specialiştii în grafică din ţări precum Spania, Croaţia sau Marea Britanie i-au redat o siluetă suplă şi musculoasă, iar cei din Statele Unite au modificat imaginea, adăugându-i muşchi foarte bine definiţi.

      Frumuseţea feminină a fost abordată de o clinică de chirurgie plastică din Londra, care a iniţiat un studiu în încercarea de a afla cum ar trebui să arate cea mai frumoasă femeie din lume. La studiu a participat un eşantion de 1.000 de femei, iar rezultatele au evidenţiat, printre altele, că frumuseţea nu ţine cont de vârstă. La final, după ce au fost analizate răspunsurile participantelor, a reieşit că cea mai frumoasă femeie din lume are elementele faciale şi corporale adunate de la peste 10 vedete, cu vârste între 17 şi 69 de ani. Tot în urma studiului, 72% dintre participante au spus că există o legătură strânsa între frumuseţe şi încrederea în propria persoană.

În mod conştient, frumuseţea poate fi subiectivă, poate avea componente culturale sau sociale, poate sta în ochii privitorului, dar este, până la urmă, matematică, evoluţie, reproducere, supravieţuire.

Face Keys Romania

Articol de Alex B

Sursa: MEDIAFAX.RO