Milioane de persoane
din toată lumea îşi rod unghiile fie că este vorba despre copii, fie că
discutăm despre adulţi. În majoritatea cazurilor, obiceiul debutează în
copilărie. Până la 70% dintre copii își rod unghiile sau ţin degetul în gură
din cauza plictiselii, a foamei sau ca mijloc de autoliniștire. Dar, pentru
mulţi, situaţia nu se schimbă nici la maturitate. Între 25% și 30% dintre
adulți fac asta.
Este un obicei deloc
plăcut, adesea criticat. Însă, un grup de cercetători de la două universităţi
din Canada a încercat să meargă dincolo de gest şi să găsească explicaţii. În
urma unui studiu, specialiştii au ajuns la concluzia că acest tic trădează o
tensiune reprimată şi apare în special la persoanele introvertite, care țin
înăbușite nemulțumirile, sentimentele de furie și frustrările. Când onicofagia
debutează la maturitate, cauzele sunt legate de stres, de probleme la locul de
muncă sau de anumite evenimente din cadrul familiei. Este un gest involuntar,
de aceea voința persoanei nu este întotdeauna suficientă pentru a-l opri.
Medicii psihologi
avertizează că se poate transforma într-un viciu foarte periculos, şi este mai
greu să renunţi la el decât la fumat. Mai mult, rosul unghiilor s-ar putea
asemăna cu comportamentul caracteristic sindromului ADHD, spun experţii
medicali. "La fel cum procedează pacienţii care se trag de păr sau îşi
cauzează răni pe suprafaţa pielii, gesturi automutilante, cei care îşi rod
unghiile pot ajunge să fie încadraţi în aceeaşi categorie cu persoanele care
suferă de instabilitate mentală, dar asta într-o categorie foarte restrânsă de
pacienţi", a explicat medicul Carol Mathews, psihiatru la Universitatea
din California. Rosul unghiilor este privit ca un obicei foarte grav atunci
când pacientul îşi provoacă singur durere şi răni şi se ajunge la infecţii
severe. De asemenea, atunci când îşi rod unghiile, oamenii sunt expuşi la o
serie de boli, deoarece microbii pot fi răspândiţi din unghii pe buze sau
direct în cavitatea bucală.
Pe plan psihologic,
onicofagia influențează calitatea vieții persoanelor afectate, care
conștientizează că au o problemă de care nu pot scăpa şi se simt complexate din
această cauză.
Articol de Alma B
Surse:
Mediafax
Agerpres
Te-ar putea interesa
şi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu