miercuri, 11 ianuarie 2017

Locuinţa dorită poate veni la pachet cu... demenţa!

Ştim cu toţii că nu e o plăcere să stai în zgomot, dar - când vine vorba de gălăgie - şi oamenii de ştiinţă trag un semnal de alarmă. Subiectul este de actualitate, desigur, în oraşele mari, nu în zonele pitoreşti unde liniştea şi peisajele feerice fac locurile să pară desprinse din basme.
Să revenim însă în metropolele sufocate de maşini, cu trafic infernal, şoferi nervoşi, pietoni neatenţi şi autobuze şi tramvaie care abia se strecoară printre miile de vehicule. Casele şi apartamentele aflate în centrul urbei sunt la mare căutare, iar preţurile sunt şi ele... mari. Dar, atenţie! Locuinţa de vis ar putea veni la pachet cu o surpriză nedorită. Un studiu realizat în Canada v-ar putea pune serios pe gânduri: oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care locuiesc în apropierea drumurilor aglomerate prezintă un risc mai mare de a suferi de demenţă, comparativ cu cei care stau departe de coşmarul numit trafic.


Aşadar, au fost analizate date prelevate de la 6,5 milioane de locuitori din Ontario, cu vârste între 20 și 85 de ani și au fost identificate 243.611 cazuri de demență, între anii 2001 și 2012. Ulterior, cercetătorii au localizat pe hartă reședințele acestora după codul poștal. Astfel, au descoperit că persoanele care locuiesc la o distanță de 50 de metri de șoselele intens circulate aveau un risc cu 7% mai mare de a dezvolta demență în comparație cu cele care trăiau la peste 300 de metri de drumurile aglomerate.
"Agenții poluanți din aer pot pătrunde în sânge cauzând inflamații, asociate cu bolile cardiovasculare și cu posibilitatea de a dezvolta alte afecțiuni precum diabetul", a declarat Ray Copes, expert în medicina muncii și mediului înconjurător în cadrul serviciului de Sănătate Publică din Ontario, şi cel care a condus cercetarea. Totodată, el a arătat că "acest studiu sugerează că agenții poluanți din aer care pot pătrunde în creier prin fluxul sanguin poate conduce la probleme neurologice".
Demența este cauzată de afecțiuni neurologice, printre cele mai comune fiind boala Alzheimer, care survine în urma scăderii numărului de neuroni și afectează memoria, gândirea, comportamentul și orientarea, îngreunând activitatea de zi cu zi. Demența este o boală incurabilă, ce reprezintă cauza principală a dizabilității și dependenței de alte persoane, şi este pe cale să depășească afecțiunile cardiovasculare ca principală cauză de deces în unele dintre țările dezvoltate.
Pe de altă parte, experţii spun că schimbările de personalitate ar putea fi un semnal prevestitor al demenței. Un grup de neuropsihiatri și experți în maladia Alzheimer a propus, în cadrul conferinței internaționale a Asociației Internaționale pentru Alzheimer, desfășurată la Toronto (Canada), crearea unui nou diagnostic - "insuficiență comportamentală moderată". Ideea este de a recunoaște și de a măsura schimbările din starea de spirit, care pot preceda problemele de memorie și de gândire în cazul demenței.
"Majoritatea oamenilor se gândesc la Alzheimer în primul rând ca la o tulburare de memorie, dar noi știm, după ani de cercetare, că maladia poate începe, de asemenea, ca o problemă de comportament", a declarat Nina Silverberg, directorul programului Alzheimer's Disease Centers din cadrul Institutului Național de Aging.
Dr. Zahinoor Ismail, neuropsihiatru la Universitatea din Calgary și membru al grupului care propune noul diagnostic, a spus să studii și relatări au sugerat că schimbările emoționale și comportamentale au fost "un simptom discret", parte a procesului instalării demenței. Ceea ce erodează memoria și abilitățile de gândire în procesul instalării demenței poate afecta, de asemenea, sistemele creierului de reglare emoțională și de auto-control, a spus el.
Starea de spirit și modificările de comportament au fost mult timp recunoscute ca semne de avertizare timpurie pentru demența fronto-temporală, care reprezintă aproximativ 10 la sută din demențe.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2015, numărul persoanelor afectate de demenţă era de 47,5 milioane, în creștere rapidă pe fondul măririi speranței de viață și a îmbătrânirii populației.
Articol de Alma B
Sursa: Agerpres

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu