luni, 26 martie 2018

Stilul emoţional


Stilul emoţional este un mod consecvent de a răspunde experienţelor din viaţa noastră şi influenţează probabilitatea de a simţi anumite stări emoţionale de moment, de a avea anumite trăsături şi dispoziţii emoţionale. Spre deosebire de personalitate, stilul emoţional poate fi consecinţa unei semnături caracteristice, specifice creierului.


Potrivit lui Davidson Richard şi Bengley Sharon ("Creierul şi inteligenţa emoţională"), stilul emoţional cuprinde şase dimensiuni. Nu sunt nici aspecte convenţionale ale persoalităţii, nici simple trăsături emoţionale sau dispoziţii şi, cu atât mai puţin, criterii de diagnosticare pentru boli mentale. Aceste şase dimensiuni refletă însă descoperirile cercetării neuroştiinţei moderne.
Astfel, prima dintre aceste dimensiuni este rezilienţa - cât de repede sau de încet îţi revii în urma unor adversităţi. Perspectiva se referă la cât de mult eşti capabil să susţii emoţii pozitive. Intuiţia socială înseamnă cât de dotat eşti să preiei semnale sociale de la cei din jurul tău, iar conştiinţa de sine - cât de bine pricepi senzaţii corporale ce reflectă emoţii. Sensibilitatea la context are legătură cu capacitatea ta de a-ţi regla răspunsurile emoţionale în funcţie de contextul în care te afli, iar atenţia se referă la cât de clară şi de ascuţită îţi este concentrarea.
Cum se îmbină aceste dimensiuni ale stilului emoţional şi ce rezultă?
Impulsivul este o combinaţie de atenţie lipsită de concentrare şi cu o conştiinţă de sine scăzută. Răbdătorul are o combinaţie de conştiinţă de sine la un nivel ridicat şi sensibilitate mare la context. Ştiind că, atunci când contextul se schimbă, se schimbă şi ate lucruri, asta ajută la creşterea răbdării. În cazul timidului, se observă o lentoare în recuperare, în dimensiunea rezilienţei şi o sensibilitate scăzută la context. Ca rezultat al insensibilităţii la context, timiditatea şi neîncrederea se extind dincolo de contexte care ar putea fi normale. Anxiosul este o combinaţie între a fi încet la recuperare, a avea o perspectivă negativă, a avea niveluri ridicate ale conştiinţei de sine şi a fi lipsit de concentrare, de atenţie. Optimistul este o combinaţie între a fi rapid în recuperare şi a avea o recuperare pozitivă. Iar nefericitul cronic este o combinaţie între a fi încet în recuperare şi a avea o perspectivă negativă, cu rezultatul că acea persoană nu poate menţine emoţii pozitive şi se împotmoleşte în cele negative în urma unor obstacole.
Potrivit lui Davidson Richard şi Bengley Sharon, aceste dimensiuni reflectă proprietăţi şi tipare cerebrale, un sine qua non pentru orice model de comportament şi emoţie umană.

Articol de Alma B

Sursa: Davidson Richard şi Bengley Sharon - "Creierul şi inteligenţa emoţională"

Te-ar putea interesa şi...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu