Stilul emoţional este un mod consecvent de a
răspunde experienţelor din viaţa noastră şi influenţează probabilitatea de a
simţi anumite stări emoţionale de moment, de a avea anumite trăsături şi
dispoziţii emoţionale. Spre deosebire de personalitate, stilul emoţional poate
fi consecinţa unei semnături caracteristice, specifice creierului.
Potrivit lui Davidson Richard şi Bengley Sharon
("Creierul şi inteligenţa emoţională"), stilul emoţional cuprinde
şase dimensiuni. Nu sunt nici aspecte convenţionale ale persoalităţii, nici
simple trăsături emoţionale sau dispoziţii şi, cu atât mai puţin, criterii de
diagnosticare pentru boli mentale. Aceste şase dimensiuni refletă însă
descoperirile cercetării neuroştiinţei moderne.
Astfel, prima dintre aceste dimensiuni este rezilienţa -
cât de repede sau de încet îţi revii în urma unor adversităţi. Perspectiva se
referă la cât de mult eşti capabil să susţii emoţii pozitive. Intuiţia
socială înseamnă cât de dotat eşti să preiei semnale sociale de la cei
din jurul tău, iar conştiinţa de sine - cât de bine pricepi
senzaţii corporale ce reflectă emoţii. Sensibilitatea la context are
legătură cu capacitatea ta de a-ţi regla răspunsurile emoţionale în funcţie de
contextul în care te afli, iar atenţia se referă la cât de
clară şi de ascuţită îţi este concentrarea.
Cum se îmbină aceste dimensiuni ale stilului
emoţional şi ce rezultă?
Impulsivul este o combinaţie de atenţie lipsită de concentrare şi cu o conştiinţă de sine scăzută. Răbdătorul are o combinaţie de conştiinţă de sine la un nivel ridicat şi sensibilitate mare la context. Ştiind că, atunci când contextul se schimbă, se schimbă şi ate lucruri, asta ajută la creşterea răbdării. În cazul timidului, se observă o lentoare în recuperare, în dimensiunea rezilienţei şi o sensibilitate scăzută la context. Ca rezultat al insensibilităţii la context, timiditatea şi neîncrederea se extind dincolo de contexte care ar putea fi normale. Anxiosul este o combinaţie între a fi încet la recuperare, a avea o perspectivă negativă, a avea niveluri ridicate ale conştiinţei de sine şi a fi lipsit de concentrare, de atenţie. Optimistul este o combinaţie între a fi rapid în recuperare şi a avea o recuperare pozitivă. Iar nefericitul cronic este o combinaţie între a fi încet în recuperare şi a avea o perspectivă negativă, cu rezultatul că acea persoană nu poate menţine emoţii pozitive şi se împotmoleşte în cele negative în urma unor obstacole.
Impulsivul este o combinaţie de atenţie lipsită de concentrare şi cu o conştiinţă de sine scăzută. Răbdătorul are o combinaţie de conştiinţă de sine la un nivel ridicat şi sensibilitate mare la context. Ştiind că, atunci când contextul se schimbă, se schimbă şi ate lucruri, asta ajută la creşterea răbdării. În cazul timidului, se observă o lentoare în recuperare, în dimensiunea rezilienţei şi o sensibilitate scăzută la context. Ca rezultat al insensibilităţii la context, timiditatea şi neîncrederea se extind dincolo de contexte care ar putea fi normale. Anxiosul este o combinaţie între a fi încet la recuperare, a avea o perspectivă negativă, a avea niveluri ridicate ale conştiinţei de sine şi a fi lipsit de concentrare, de atenţie. Optimistul este o combinaţie între a fi rapid în recuperare şi a avea o recuperare pozitivă. Iar nefericitul cronic este o combinaţie între a fi încet în recuperare şi a avea o perspectivă negativă, cu rezultatul că acea persoană nu poate menţine emoţii pozitive şi se împotmoleşte în cele negative în urma unor obstacole.
Potrivit lui Davidson Richard şi Bengley Sharon,
aceste dimensiuni reflectă proprietăţi şi tipare cerebrale, un sine qua non
pentru orice model de comportament şi emoţie umană.
Articol de Alma B
Sursa: Davidson Richard şi Bengley Sharon -
"Creierul şi inteligenţa emoţională"
Te-ar putea interesa şi...
- · Plânsul bebeluşului e "conectat" la creierul mamei
- · Abuzul în copilărie - efecte inclusiv la maturitate
- · Furia, bucuria, tristeţea sau frica - mecanisme de control
- · Muzica influenţează atracţia fizică
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu