Privirea poate fi o "armă" mai puternică
decât ne-am imagina, în comunicarea nonverbală. Deşi pare uşor de trecut... cu
vederea, este plină de sensuri - şi chiar unele foarte variate.
Există diferenţe chiar în funcţie de natura
relaţiei cu persoana cu care interacţionăm. De exemplu, în fața străinilor și
în relațiile de afaceri, se obișnuiește ca privirea să fie îndreptată către
centrul unui triunghi imaginar care pornește de la nivelul superior al frunții
și continuă către fiecare ochi. O încălcare a acestei reguli poate modifica
nivelul de formalism al discuției.
Între prieteni sau cunoscuți, de regulă privirea
este îndreptata către spațiul dintre ochi și gură. Iar în intimitate, atunci
când un bărbat și o femeie doresc să-și exprime atracția, se privesc în ochi.
În general, se remarcă o coborâre discretă a privirii, urmată de o revenire
rapidă către ochii celuilalt.
Contează nu doar cum privim, ci şi cât durează
contactul vizual. Dacă este prelungit sau scurtat chiar și cu doar câteva
secunde, în comparație cu uzanțele, trimite un semnal deosebit de puternic. O
privire prea insistentă poate fi catalogată drept ostilă, arogantă sau o
tentativă de dominare. Iar privirile evazive pot fi interpretate ca semne de
rezervă, de teamă sau de lipsă de interes.
Şi trebuie analizată şi poziţia capului! Capul
drept, cu o privire sinceră și deschisă, exprimă adesea deschiderea mentală şi
încrederea în sine. Privirea deschisă, cu capul înclinat într-o parte trădează
interesul cu privire la interlocutor, iar privirea oblică însoțită de riduri
verticale pe frunte denotă o atitudine critică, iscoditoare. Privirea de jos în
sus denotă anxietate, iar privirea în jos, cu capul ușor înclinat, sugerează dispreț
și un aer de superioritate.
Aşadar, urmăriţi cu atenţie şi... privirea celui cu
care interacţionaţi!
Articol de Alma B
Sursa: Isabelle Duvernois - "Limbajul corpului"
Te-ar putea interesa şi:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu