Petrecem, petrecem, dar se pricep oare românii mai bine
la Revelioane ca alţi pământeni? Desigur, voia bună şi compania sunt
importante, dar sunt multe stiluri de a trece în noul an şi multe obiceiuri.
Anul Nou era sărbătorit de babilonieni încă de acum 6.000
de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Iar festivalul dura 11 zile. Aşa
că au avut când să apară tradiţiile la acest capitol, şi nu sunt puţine!
În Danemarca, de exemplu, oamenii obişnuiesc să spargă
farfurii în uşa vecinilor. Şi, se spune că familia care se trezeşte cu cele mai
multe cioburi va avea parte şi de cel mai mult noroc.
În Irlanda, se crede că vântul din noaptea de Revelion
poate prezice viitorul ţării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate
dinspre est, britanicii vor domina politica.
Pentru filipinezi, ţinutele cu buline şi bucatele cu
formă rotundă, ca a monedelor, aduc prosperitate. Iar la Napoli, în Italia, de
Anul Nou, oamenii aruncă pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care
trece - de la haine şi vase până la obiecte de mobilier.
În Spania, există tradiţia de a mânca 12 boabe de
struguri la miezul nopţii. Fiecare reprezintă o lună din anul următor şi, în
funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai
dificilă.
În Olanda, momentul este marcat prin focuri de artificii,
care luminează cerul din zori până noaptea târziu. De altfel, este singura zi
în care artificiile sunt autorizate acolo.
Insula Madeira, din Portugalia, deţine însă recordul pentru
cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. În 2007, au fost lansate câte 8.000 de
artificii pe minut, până s-a ajuns la un total de 600.000!
La multi ani, 2019!
Articol de Alma B
sursa: Agerpres
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu