miercuri, 25 ianuarie 2017

Vorbim cu noi înşine de 10 ori mai rapid decât cu cei din jur

Comunicarea are, deseori, sincope, inclusiv atunci când vorbim cu noi înșine, nu doar cu cei din jur. Partea mai ușoară a discursului interior este că nu trebuie să... ne găsim cuvintele. Deci ar trebui să decurgă totul de la sine. Specialiștii sunt de părere că este oricum mult mai simplu să vorbești cu tine însuți - de 10 ori mai simplu decât atunci când încerci să le spui ori să le explici ceva celor din jurul tău.


Profesorul Charles Fernyhough de la Universitatea Durham din Marea Britanie, și autor al cărții "The Voices Within", a studiat în această lucrare discursul interior, așa cum este denumită științific "conversaţia pe care omul o poartă cu el însuşi".
Oamenii comunică înclusiv atunci când sunt singuri și dezvoltă o "relaţie silenţioasă" cu ei înşişi. Interesant este că vorbirea interioară se dezvoltă în acelaşi timp cu discursul social.
Nu este însă o idee nouă. Pentru prima oară a fost vehiculată de Lev Vygotsky, un cercetător rus care a studiat psihologia copilului în anii 1920. Lev a observat că, atunci când copiii vorbeau cu alţi oameni, învăţau cum să vorbească și cu ei înşişi, mai întâi cu voce tare, şi, în cele din urmă, în minte.
Discursul interior, scrie Fernyhough, este produs mult mai rapid, pentru că nu funcţioneză după ritmul necesar vorbirii cu voce tare: fără mişcările limbii şi buzelor, fără corzile vocale. Mai exact, este de 10 ori mai rapid decât cel verbal.
De asemenea, conversaţia este mult mai condensată în minte, deoarece nu sunt necesare propoziții complete și nici nu trebuie să fim atenți la topică ori la acordul subiectului cu predicatul. În mintea noastră, știm foarte bine la ce facem referire.
"Cel mai important în comunicare este să asculți ce nu s-a spus" - Peter Druker.

Articol de Alma B
Sursa: Mediafax