luni, 27 martie 2017

Ce spune despre tine sportul pe care îl practici

În primul rând, dacă faci sport eşti un om disciplinat, care are grijă de sănătatea lui, dar şi de siluetă. Mai departe, preferinţele variază şi... trădează. Trădează trăsături de personalitate, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, pe 2.000 de adulţi.


Astfel, bicicliştii sunt stabili emoţional, relaxaţi şi calmi, şi nu se lasă afectaţi de depresie, dar sunt... materialişti. Persoanele cărora le place să alerge sunt extrovertite, iubesc să fie în centrul atenţiei şi ascultă muzică alertă şi veselă. Iar cei care preferă bazinul se simt ca peştii în apă şi atunci când vine vorba de flirt şi relaţii. Înotătorii sunt cei mai buni amanţi, sunt foarte ordonaţi, se implică în acţiuni caritabile, tind să fie cei mai fericiţi şi obţin această stare destul de uşor.
În schimb, persoanele care adoră să meargă foarte mult îşi doresc mai degrabă să fie singure, sunt empatice şi se implică în acţiuni caritabile, dar nu vor să atragă atenţia asupra lor. Practicanţii de yoga sunt foarte agreabili şi se pot pune cu uşurinţă în locul altcuiva, ceea ce le oferă un grad mare de empatie.
Cei care merg regulat la sala de fitness sunt extrovertiţi şi stabili emoţional. În plus, se identifică drept unii dintre cei mai fericiţi şi uşor de mulţumit.
Pe de altă parte, în funcţie de destinaţia de vacanţă, persoanele care preferă muntele sunt mai introvertite, iar cele care aleg marea sunt extrovertite.

Articol de Alma B

Sursa: Mediafax

sâmbătă, 25 martie 2017

Râsul, "clinchetul" personalităţii

Avem fiecare momente când râdem - cum spune românul - cu poftă, din tot sufletul, când râdem timid, când râdem cu lacrimi... Fiecare tip de hohote, fiecare stil merge însă mult mai departe de bucurie şi de fericire sau de o glumă ori comedie spumoasă. Poate fi o cheie spre personalitatea... celui amuzat.
O companie britanică, ce produce sortimente de cidru cu pere, a comandat un studiu pe această temă. Iar rezultatele sunt surprinzătoare.


Râsul inconfundabil, contagios, care îi molipseşte şi pe cei din jur poate fi perceput ca o dorinţă a persoanei respective de a se face remarcată şi ca un semn de vanitate. Totuşi, dacă este sincer şi natural, cel în cauză este considerat amuzant, sociabil şi cu picioarele pe pământ.
Cei care... scot un "cloncănit" uşor şi controlat, ţin mâna în faţa gurii, mijesc ochii şi le tremură uşor umerii - ca în cazul unei fetiţe încurcate - sunt timizi sau vor să pară bine crescuţi şi să respecte normele de bună creştere.
Râsul de "căpcăun", cu gura larg deschisă, sunete zgomotoase şi plesnituri cu palmele peste coapse arată că respectivul vrea să facă remarcat, adică ascultat şi admirat.
Dacă atunci când râdeţi emiteţi o şuierătură, ca şi cum v-aţi abţine, e semn că sunteţi discret, dar şi obişnuit - de la serviciu - să rămâneţi tăcut.
Vă forţaţi să râdeţi? Sunetul şi mişcarea gurii sunt prezente, dar partea superioară a feţei rămâne neutră? "Asta sugerează că râsul este o formă de obligaţie, fie de politeţe, fie pentru a atrage atenţia, fie pentru a determina publicul să râdă", afirmă autorii studiului. Reprezintă totuşi - de ce să nu recunoaştem - o stratagemă utilă pentru a nu irita un şef care a spus un banc neinspirat.
Dincolo de aceste aspecte cu... personalitate, s-a demonstrat că râsul alungă stresul, stimulează circulaţia sangvină, relaxează muşchii, întăreşte sistemul imunitar şi alină durerea.
Râsul în hohote, în compania prietenilor, diminuează senzaţia de durere, datorită unor molecule opiacee, care "inundă" creierul. Un sfert de oră este de ajuns pentru a creşte cu aproximativ 10% toleranţa la durere, au anunţat autorii unui studiu britanic. Iar cei americani au constatat că râsul stimulează memoria de scurtă durată, mai ales în cazul persoanelor în vârstă.
În plus, doamnelor, domnişoarelor, este indicat şi în curele de slăbire. O oră de râs în hohote ajută la arderea aceluiaşi număr de calorii ca şi ridicarea greutăţilor timp de 30 de minute, potrivit cercetătorilor din Marea Britanie.
Să nu uităm nici de... liftingul natural! Râsul pune în mişcare 15 muşchi faciali, păstrând astfel supleţea şi strălucirea tenului.
Aşadar, poftă bună la... râs cu poftă!

Articol de Alma B
Surse: Mediafax
dailymail.co.uk

miercuri, 22 martie 2017

De ce strănutăm când ne uităm la soare sau atunci când intensitatea luminii creşte deodată

Sigur aţi păţit, măcar o dată, să strănutaţi pe plaja, atunci când vă uitaţi spre cer, la soare, ori atunci când ieşiti din sala de cinema şi daţi de lumina puternică a neoanelor din mall sau - de ce nu - când vi se aprinde în faţă bliţul unui aparat foto. "De ce?" Aceasta e întrebarea.
Este un aspect care i-a atras atenţia şi lui Aristotel. Şi el a cercetat... misterul - desigur, povestea cu soarele.


Răspunsul vine însă de la oamenii de ştiinţă din zilele noastre. În urma unui studiu realizat de cercetători din Statele Unite, s-a constatat că este vorba despre reflex fotic (PSR) sau - şi mai complicat - sindromul ACHOO (Autosomal Dominant Compelling Helio-Ophthalmic Outburst).
Principala ipoteză sustine că sindromul cu pricina ar putea fi cauzat de o eroare minoră în nervul trigemen - un nerv mixt (motor şi senzitiv) - unul dintre cei mai mari nervi cranieni. Acesta este şi unul dintre principalii nervi ai feţei şi se întinde de la creier până în faţa urechii. Ramurile nervului trigemen controlează senzaţiile tactile şi pe cele dureroase de la nivelul creierului la faţă, de la dinţi la gură, muşchii folosiţi pentru masticaţie, producţia de salivă şi cea lacrimală.
Lumina puternică produce contracţia pupilelor, şi - cum zona respectivă este puternic inervată - semnalul poate fi transmis accidental şi către nas şi stimulează producţia de mucus. Mesajul este interpretat greşit de creier, care crede că este un iritant şi provoacă senzaţia de strănut.
Această - să-i spunem... - problemă, adică reflexul fotic, afectează aproximativ o treime din populaţie.

Articol de Alma B

Sursa: iflscience.com

luni, 20 martie 2017

Unde găsim fericirea?

Nu doar că natura ne linişteşte şi ne induce o stare de bine, dar şi documentarele despre natură reprezintă o doză... neaşteptată de fericire!
Potrivit unui studiu internațional realizat de BBC Earth și Universitatea Berkeley din California, şi publicat luna aceasta, aceste filme au un impact direct asupra stării de spirit și asupra bunăstării oamenilor.


În proiect au fost implicaţi peste 7.500 de participanți din țări precum Statele Unite, Marea Britanie, Singapore, India, Africa de Sud și Australia. Echipa de cercetători a lucrat şi cu un start-up specializat în recunoașterea emoțiilor, şi s-a folosit de o tehnologie de ultimă oră de cartografiere și recunoaștere facială pentru a înțelege cum răspund spectatorii la imaginile video. Participanții care au vizionat fragmente din documentarul Planet Earth II au prezentat creșteri semnificative ale unor sentimente precum admirație, uluire, uimire, curiozitate, dorință de explorare, bucurie și entuziasm, mulțumire, relaxare, liniște, distracție și râs și reduceri însemnate ale sentimentelor precum nervozitate, anxietate sau frică, stres și suprasolicitare, supărare și irascibilitate, oboseală, extenuare și energie scăzută.
Rezultatele au demonstrat că, în mare parte, femeile au experimentat o gamă mai largă de sentimente decât bărbații. În cazul lor, procentul a fost cu 35% mai ridicat. 
În paralel cu acest studiu global, au fost cercetate peste 150 de studii științifice, care au abordat relația dintre emoție și natură și care au concluzionat că accesul la natură, atât fizic cât și prin intermediul secvențelor filmate, poate ajuta oamenii să treacă mai ușor peste stresul cotidian. Conexiunea cu natura are multiple efecte pozitive asupra comportamentului uman, printre care atenție sporită, concentrare și performanță cognitivă și reducerea stresului.
Cu un deceniu în urmă, Planet Earth a inspirat un număr fără precedent de oameni în lumea întreagă şi a câştigat o audiență globală de peste jumătate de miliard de oameni. Planet Earth II a fost lansat în Marea Britanie în noiembrie anul trecut și a înregistrat a doua cea mai mare audiență de televiziune în 2016, devenind cel mai de succes documentar despre natură din ultimii 15 ani. Filmul a fost lansat recent și în România.
Şi, că tot a venit vorba de ţara noastră, România ocupă locul 86 în topul celor mai fericite state din lume, potrivit Raportului Mondial al Fericirii pe 2015, realizat cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Din cele 158 de state incluse în clasament, pe primele zece poziţii sunt, în ordine, Elveţia, Islanda, Danemarca, Norvegia, Canada, Finlanda, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă şi Australia. La polul opus, cele mai nefericite sunt Togo, Burundi, Siria, Benin, Rwanda, Afganistan, Burkina Faso, Coasta de Fildeş, Guineea şi Ciad.
Să nu uităm, banii nu aduc fericirea. Și nu e doar o vorbă din popor. Conform unui studiu realizat de Şcoala de Studii Economice de la Londra, nefericirea oamenilor nu are origini... economice, vine mai degrabă din probleme de sănătate fizică şi dificultăţi în relațiile cu ceilalți - partener de viață, familie sau colegi. În date concrete, eliminarea depresiei şi a anxietăţii ar reduce nefericirea cu 20%, în timp ce eliminarea sărăciei - doar cu 5%!
„Prima condiţie pentru a fi fericit este să n-ai timp să te gândeşti la nefericire." (George Bernard Shaw)

Articol de Alma B
Surse: Agerpres
Mediafax 

vineri, 17 martie 2017

Creierul se micșorează în timpul somnului, dar nu vă speriaţi!

Şi creierul are nevoie de relaxare, iar când dormim funcționează ca o baterie care se încarcă. Cercetătorii au descoperit că sinapsele - conexiunile dintre neuroni - se micșorează cu aproape 20% în timpul somnului. Se odihnesc și se pregătesc pentru o nouă zi, când vor deveni mai puternice și capabile să primească noi informații.


Fără această resetare, cunoscută sub denumirea de "homeostază sinaptică", sinapsele s-ar putea supraîncărca și "arde", ca o priză electrică la care sunt conectate prea multe aparate electrocasnice, spun oamenii de știință.
Aristotel a sugerat că somnul este regenerativ, o perioadă de înlocuire și reconstrucție a ceea ce corpul a consumat în timpul zilei. Iar ştiința modernă susține această idee. Cercetătorii au identificat seturi de gene asociate cu regenerarea și metabolismul, care se declanșează numai în timpul nopții.
Sinapsele se întăresc constant sau se măresc pe parcursul zilei, pe măsură ce creierul absoarbe noi experiențe. Dar această întărire a sinapselor nu poate dura la nesfârșit, pentru că ele ar putea deveni suprasaturate.
Dr. Chiara Cirelli și colegul ei, dr. Giulio Tononi, de la Universitatea din Wisconsin, au folosit o nouă formă de microscopie a electronilor, care le permite să observe schimbările minuscule de dimensiune în sinapsele microscopice la nivel nanometric, în creierele șoarecilor. Şi au constatat că doar câteva ore de somn au dus la o descreștere medie cu 18% a mărimii sinapselor. Dr. Cirelli susține că una dintre descoperirile interesante este că această micșorare s-a produs în circa 80% din sinapse, dar le-a ocolit pe cele mai mari. Acestea ar putea fi asociate cu amintirile cele mai importante și cele mai stabile, conexiuni pe care creierul nu dorește să le piardă, au speculat cercetătorii. "Modul în care creierul decide ce conexiuni sinaptice să micșoreze este însă un alt mister", a apreciat Cirelli.

Articol de Alma B
Sursa: Agerpres

miercuri, 15 martie 2017

Sezonul divorţurilor, ediţia de primăvară-vară

Veştile neplăcute nu vin niciodată atunci când te aştepţi. Şi nici finalul căsniciei. Unele luni par însă mai "bogate" în mariaje încheiate sau, din punctul de vedere al optimistului, de ce nu, noi începuturi. Potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Washington, martie și august sunt lunile în care se înregistrează cele mai multe cereri de divorț. 


Specialiştii au folosit date din statul Washington, din perioada 2001-2015, şi au constatat că separările apar în general după vacanţa de iarnă sau cea de vară, răgaz în care cuplurile îşi acordă, cel mai probabil, "încă o şansă". "Oamenii au de la vacanțe așteptări mari, chiar dacă au fost dezamăgiți în anii anteriori. Aceste perioade ale anului dau posibilitatea unui nou început, a unei tranziții spre o nouă etapă, ca un cerc de optimism", spune Julie Brines, unul din autorii studiului.
Dar, aceleași vacanțe sunt perioade stresante pentru soţi. Aşteaptă mult de la momentele petrecute în familie, şi mulţi ajung să fie dezamăgiţi. Drept urmare, au tendința să își formuleze cererile de divorț în luna martie - la câteva luni după vacanța de Crăciun, timp necesar pentru a pune ordine în lucruri și a căpăta curaj. După vacanța de vară, căsniciile se încheie cel mai adesea în august, deoarece partenerii vor să rezolve situația înainte de începerea anului școlar, ca să nu îi tulbure prea mult pe copii.
În ceea ce priveşte perioada necesară foştilor soţi să îşi revină după despărţire, aceasta este de 18 luni, conform unui alt studiu, realizat tot de americani. Iar când vine vorba de terminarea unei relaţii care nu implică şi certificat de căsătorie, este nevoie de 6 ori mai puţin timp - adică aproape 3 luni (11 săptămâni).

Articol de Alma B
Surse: Agerpres
Mediafax

luni, 13 martie 2017

Zâmbetul Mona Lisei

"Mona Lisa" sau "Gioconda", faimoasa lucrare a lui Leonardo Da Vinco, este privită, de secole, ca un simbol al misterului emoţiilor. La o primă vedere, modelul celebrului pictor pare că zâmbeşte cald, apoi zâmbetul devine o grimasă, ca în final să denote tristeţe. Tocmai de aceea, a fost, de-a lungul anilor, subiect de studii şi dezbateri.


Iată că acum concluziile celei mai recente investigaţii pe această temă arată că Mona Lisa ar fi o persoană fericită şi că, de fapt, zâmbeşte. Cercetarea a fost realizată de o echipă de neurologi din Germania, care a chestionat mai mulţi participanţi, rugaţi să analizeze expresia facială a Giocondei.
Juergen Kornmeier, expert în neuroştiinţă la Universitatea Freiburg din Germania, şi echipa sa au folosit o copie alb-negru a tabloului din secolul al XVI-lea, pe care a modificat-o pentru a genera opt stadii - de la fericire la tristeţe. Apoi imaginile au fost arătate celor 12 participanţi, de 30 de ori, iar ei au fost nevoiţi să le catalogheze. "Descrierile făcute de istoricii de artă ne-au determinat să credem că originalul era cel ambiguu. În schimb, spre mirarea noastră, am descoperit că originalul lui Da Vinci era perceput drept fericire", a precizat Kornmeier.
Un alt rezultat al studiului dă de înţeles că oamenii s-au identificat mai uşor cu Mona Lisa "mulţumită", decât cu variantele de tristeţe. "Asta arată că oamenii pot avea o uşoară preferinţă pentru fericire", a mai spus expertul.
Pe de altă parte, în 2015, o echipă de cercetători din Marea Britanie, de la Universităţile Sheffield Hallam şi Sanderland, a analizat o altă operă de artă realizată de Leonardo Da Vinci şi a descoperit că pictorul renascentist s-ar fi folosit de o iluzie optică pentru a înşela vederea periferică a privitorului.
Oamenii de ştiinţă au examinat "La Bella Principessa", realizată de Da Vinci înainte să finalizeze Mona Lisa, la sfârşitul secolului al XV-lea şi - afirmă ei - au descoperit secretul lui privind "un zâmbet ce nu poate fi descifrat". Savanţii britanici declară că, printr-o modalitate specifică de combinare a culorilor, forma gurii femeii din tablou pare să se modifice în funcţie de unghiul din care este privită. Tehnica se numeşte "sfumato" şi poate fi observată atât în portretul "Mona Lisa", cât şi în "La Bella Principessa". Atunci când este privită direct, linia gurii femeii din tablou este orientată în jos. Când ochii privitorului se îndreaptă apoi în alte direcţii, să analizeze şi alte trăsături ale portretului, colţurile gurii acesteia par că urmează o linie ascendentă şi creează un zâmbet ce poate fi observat doar indirect, din lateral, la fel ca în cazul Mona Lisei.
Potrivit celei mai vehiculate teorii, modelul din Gioconda este Lisa Gherardini, o tânără născută în 1479 în Florenţa, într-o familie modestă. S-a măritat la vârsta de 16 ani cu un negustor de pânzeturi, iar în 1503 bărbatul i-a cerut lui Leonardo Da Vinci să îi picteze soţia. Atunci când a început să picteze tabloul, artistul avea 51 de ani, iar Lisa 24.

Articol de Alma B
Surse: dailymail.co.uk