Tradiţii şi superstiţii de Revelion

Petrecem, petrecem, dar se pricep oare românii mai bine la Revelioane ca alţi pământeni? Desigur, voia bună şi compania sunt importante, dar sunt multe stiluri de a trece în noul an şi multe obiceiuri.

Anul Nou era sărbătorit de babilonieni încă de acum 6.000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Iar festivalul dura 11 zile. Aşa că au avut când să apară tradiţiile la acest capitol, şi nu sunt puţine!

În Danemarca, de exemplu, oamenii obişnuiesc să spargă farfurii în uşa vecinilor. Şi, se spune că familia care se trezeşte cu cele mai multe cioburi va avea parte şi de cel mai mult noroc.

În Irlanda, se crede că vântul din noaptea de Revelion poate prezice viitorul ţării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.

Pentru filipinezi, ţinutele cu buline şi bucatele cu formă rotundă, ca a monedelor, aduc prosperitate. Iar la Napoli, în Italia, de Anul Nou, oamenii aruncă pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care trece - de la haine şi vase până la obiecte de mobilier.

În Spania, există tradiţia de a mânca 12 boabe de struguri la miezul nopţii. Fiecare reprezintă o lună din anul următor şi, în funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.

În Olanda, momentul este marcat prin focuri de artificii, care luminează cerul din zori până noaptea târziu. De altfel, este singura zi în care artificiile sunt autorizate acolo.

Insula Madeira, din Portugalia, deţine însă recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. În 2007, au fost lansate câte 8.000 de artificii pe minut, până s-a ajuns la un total de 600.000!

La multi ani, 2019!

Articol de Alma B

Face Keys România

sursa: Agerpres

O secundă în plus de Revelion

De Revelionul acesta, avem o secundă în plus să zâmbim, să iubim, să sperăm, să visăm, să îl îmbrăţişăm pe omul de lângă noi, să îl privim mai cu atenţie, sau - mai simplu - să ne bucurăm! Vom avea parte de cel mai frumos cadou - timp. Desigur, e puţin. Clipeşti şi s-a dus. Să primeşti însă timp în dar e cu adevărat de preţ.

Şi nu e doar o metaforă. Pentru cei care vor să fie riguroşi, numărătoarea, la miezul nopţii, va fi... mai lungă! Asta deoarece ultimul minut din 2016 va avea o secundă în plus, numită şi bisectă - secunda 61! Este urmarea unei reguli aplicate pe tot Globul, pentru a ţine pasul cu schimbările survenite în viteza de rotaţie a planetei noastre. Viteza de rotaţie a Pământului este uneori mai accelerată, alteori mai lentă, şi - per total - manifestă o încetinire cu aproximativ două miimi de secundă în fiecare zi, din cauza unor factori printre care se numără efectul forţelor gravitaţionale exercitate de Lună şi Soare, ceea ce ne prelungeşte în mod imperceptibil zilele.

Saltul de o secundă se introduce în Timpul Universal Coordonat (UTC) la sfârşitul lunilor decembrie sau iunie, după analizarea - cu foarte mare precizie - a neregularităţilor vitezei de rotaţie a Pamântului. "Această extra-secundă, sau secundă bisectă, dă posibilitatea alinierii timpului astronomic, care este neregulat şi e calculat în funcţie de viteza de rotaţie a Pământului, la UTC, care este extrem de stabil şi a fost determinat de ceasurile atomice începând din 1967", potrivit Observatorului din Paris, unde se află Serviciul internaţional de monitorizare a rotaţiei terestre şi a sistemelor de referinţă, responsabil de sincronizarea orei. În medie, la fiecare 18 luni, trebuie să "întârziem timpul" cu o secundă.

Pentru noi, oamenii de rând, pare chiar un fleac. Dar, în cazul sistemelor de navigaţie prin satelit sau al marilor reţele informatice, este nevoie de o recalibrare pentru a evita un decalaj cu urmări serioase. Tocmai din pricina acestei secunde... buclucaşe, care ar putea da peste cap toate calculele, nu se programează nici lansări de rachete într-o astfel de zi.

Cine nu are totuşi astfel de griji şi misiuni complicate, se poate lăsa... fermecat de simpla idee că ultimul minut din 2016 are 61 de secunde.

"4, 3, 2, 1... 1... La mulţi ani!" 

Articol de Alma B

Face Keys România

Sursa: Agerpres

Portretul lui Moş Crăciun

Cu toţii îl aşteptăm, unii îl pândim, dar ce facem dacă îl surprindem tocmai când lasă cadourile sub brad? Ne speriem? Ne bâlbâim? Îi recităm o poezie? Cum interacţionăm cu cel care - plin de dărnicie - ne-a călcat pragul?

Noi, la Face Keys, suntem pregătiţi să schimbăm câteva cuvinte cu el, pentru că tocmai acesta este domeniul nostru de activitate - comunicarea eficientă. Să spunem că l-am surprins lângă bradul nostru împodobit, în timp ce lăsa darurile mult aşteptate. Stăm câteva clipe, în umbră, dincolo de tocul uşii.

Nu e om care să nu fi auzit de bătrânelul îmbrăcat în roşu, care poartă întotdeauna vestita lui barbă albă. Dar ce e cu barba, Moşule? Ei bine, nu îl apără doar de frig, ci îi schimbă şi forma feţei. Că este înţelept ştim cu toţii, dar barba lui confirmă. Probabil că a văzut multe la viaţa lui şi a fost surprins coborând pe horn de nenumărate ori. Dar, să vă spunem un secret. Dacă insistaţi un pic, Moşul va ceda şi îl veţi cuceri rapid. Este sentimental şi bun la suflet, doar îl cunoaştem cu toţii. De altfel, la acest tip de barbă, pe care o poartă şi el e atâta amar de vreme, au apelat bărbaţii încă din antichitate, pentru a câştiga încrederea şi respectul celor din jur. Moşul a câştigat însă şi multă dragoste, mai ales din partea celor mici, care adoră să îi mângâie barba sau – cei mai neastâmpăraţi – să îl trgă uşor de ea.

Fruntea încărunţită ne arată că nu poate fi păcălit. Ştie cine a fost cuminte şi cine nu, unde merge şi când să mergă. Aşadar, când vine vorba de a cântări faptele bune, este maestru. Îl ajută şi memoria! Deşi bătrân, încă are o memorie de elefant. Nu uită pe nimeni şi, în fiecare an, ţine minte fiecare adresă, ba ţine cont şi de cei care s-au mutat şi reuşeşte să ajungă şi la ei.

În lumina slabă a beculeţelor din brad, putem să observăm obrajii rumeni şi foarte ridicaţi. Pesemne că este un om care se bucură mult şi îi face plăcere să dăruiască toate cadourile din sac. Cu atât mai bine pentru noi. Creşte probabilitatea de a nu se supăra că l-am pândit şi că ne dorim să scormonim prin desaga lui.

Dacă l-am surprinde pe Moş Crăciun, am întinde mâna uşor după farfuria cu fursecuri şi paharul de lapte pregătite anume pentru această ocazie. Cu mâinile tremurânde, ne-am îndrepta apoi spre el şi i le-am oferi. De sub mustaţa ca zăpada s-ar ivi  un zâmbet larg şi am observa buzele pline. L-am prins! Ştim cum să-l “mituim” şi să-l facem să ne lase să aruncăm un ochi în sacul lui plin de cadouri. Îi oferim ceva bun, ceva dulce. Sigur nu poate rezista. Aşadar, ar fi bine să îi aducem suficiente fursecuri.

Dar, atenţie! Ar trebui să îl ţinem mereu ocupat, pentru că altfel i-am da şansa să ne ia la întrebări. Sprâncenele sale ne arată că este foarte interesat de detalii. Iar dacă va începe “interogatoriul” vom fi nevoiţi să îi explicăm tot, iar el va căuta să despice firul în patru. Nu doar că poate ne vom da de gol la capitolul “cuminţenie”, dar riscăm să îl deturnăm de la treburile lui şi să atragem antipatia multor oameni care vor rămâne fără cadori în noaptea de ajun.

Lăsăm deci fursecurile şi laptele să fie descoperite de Moş, iar noi ne retragem, fără să îl mai deranjăm, bucuroşi doar că şi anul acesta am fost suficient de buni încât să primim cadouri. Poate la anul, dacă vine mai devreme, îl vom şi descoase un pic.

Drum bun, Moşule!

Articol de Alex şi Alma

Sărbători fericite!

Face Keys România

Citești, deci trăiești... mai mult!

Ai carte, ai parte. Şi, spun oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yale, ai carte, ai parte de... o viaţă mai lungă!

Potrivit unui studiu - numit "Un capitol pe zi: Asocierea cititului de cărţi cu longevitatea", şi realizat pe un eşantion de peste 3.500 de persoane - oamenii care citesc cărţi, cel puţin 30 de minute în fiecare zi, trăiesc mai mult decât cei care nu citesc deloc.

De-a lungul celor 12 ani cât a durat studiul, cercetătorii de la Universitatea Yale au descoperit că oamenii care citeau mai mult de 3 ore și jumătate pe săptămână  au un risc cu 23 la sută mai mic de a muri prematur, în comparaţie cu cei care nu stau deloc cu ochii în cărţi.

"Cititul romanelor oferă un beneficiu mai mare decât lecturarea ziarelor sau a revistelor. Ne-am dat seama că acest efect se datorează faptului că o carte antrenează mai mult mintea omului, oferind beneficii cognitive, astfel crescând durata de viaţă", a declarat unul dintre oamenii de știință care a participat la acest cercetare. Totodată, cărţile "promovează empatie, percepţie socială, inteligenţă emoţională - procese cognitive ce duc la o supravieţuire mai bună".

În plus, şi medicii spun că această activitate este benefică şi pentru sănătatea mintală. Există câteva teorii care sugerează că aceste beneficii sunt date de stimularea legăturilor neuronale, ce reduce semnificativ riscul de boli neurodegenerative, care pot scurta durata vieţii.

Cititul diminuează stresul, care stă la baza a peste 60 la sută dintre boli. Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie, cititul poate reduce nivelul stresului cu până la 68%, fiind chiar mai eficient decât plimbările în parc sau să asculţi muzica preferată.

Pe de altă parte, un studiu din 2013, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Chicago, a scos la iveală că cititul şi alte activităţi care stimulează funcţiile mintale (şah, cuvinte încrucişate, integrame) pot încetini evoluţia demenţei.

Cititul ajută şi la capitolul socializare. Un alt studiu din 2013 a arătat că persoanele cărora le plac cărţile de ficţiune sunt mai empatice şi ştiu „cum să îi citească" pe cei din jur.

Nu în ultimul rând, acumulezi cunoştinte şi devii un om... citit.

Potrivit Studiului de consum cultural, realizat la nivelul oraşului Bucureşti şi prezentat în februarie de ARCUB, 6 din 10 bucureşteni spun că au citit măcar o carte în ultimele 12 luni.

Un alt studiu - "Obiceiurile de lectură ale românilor" - realizat de IRES în 2011 arată că mai mult de 1 din 5 români nu citesc deloc cărți, dar peste 80% dintre conaţionali au acasă o bibliotecă și peste o treime dintre ei deţin între 101 și 500 de volume.

Articol de Alma B

FaceKeys România

Sursa: Mediafax

dailymail.co.uk

Omul de lângă tine

Împărţiţi bucurii şi dezamăgiri, zâmbete şi lacrimi, zile şi nopţi, bune şi rele. Dar, cât de bine îl cunoşti? “Extrem de bine”, ai spune rapid. Sau... "îl citesc din prima", mai popular... "îl ştiu ca pe propriul buzunar". Aşa să fie oare?

Ai observat tu oare că obrajii pe care îi ciupeai atât de des, cu drag, la începutul relaţiei nu mai sunt atât de plini? Nu, nu e vârsta. Acolo - în studiul face reading - citeşti bucuria de a trăi.

Dar colţurile exterioare ale ochilor? Ai văzut că sunt ridicate? Este un om gelos. Acum îţi explici aluziile care s-au vrut tachinări şi starea de agitaţie când anunţai că mergi la o cafea?

Dar întrebările repetate, şi curiozitatea ieşită din comun? Atenţie la nas! Nu e doar banală deviaţie de sept, şi nici efectul polipilor. Se numeşte spirit iscoditor, în studiul fizionomiei.

"Imediat se hotărăşte, dacă e ceva. Eu... mai greu." Priveşte-i sprâncenele. Sunt frânte. Aşadar se vede asta şi pe chip. Trebuie doar să ştii să te uiţi.

Şi câte şi mai câte răspunsuri la multele "de ce"-uri nu se regăsesc pe feţele noastre. Suntem nişte cărţi deschise, dar şi pentru ele este nevoie de un alfabet, ca să poată fi descifrate. Alfabetul este Face Keys şi înseamnă corelarea trăsăturilor faciale cu personalitatea sau, daca vreţi, mai simplu, Face Reading.

Am adăugat un nou "de ce" la "colecţie"? Lectura plăcută!

Articol de Alma B

FaceKeys România

Să-l citim pe Moş Nicolae

Moş Nicolae - îi dăm like, share, tag, odată ce se apropie sărbătorile, de parcă bătrânelul s-ar agăţa de undele internetului să meargă de colo colo la copii, din casă în casă, să umple ghetuţele. Uitaţi de forfota din magazine, uitaţi măcar o clipă de nebunia cumpărăturilor.

Moşneagul acesta inimos rămâne povestea copilăriei frumoase, a omului bun, a surprizelor minunate, dincolo de era tehnologiei şi a superficialităţii. El ne zâmbeşte blând din cărţile cu poveşti, ilustrate, din paginile colorate, din felicitări, din umbra încălţărilor pline.

Acum e vorba despre omenie, despre sărbătoare, despre tradiţii. Este despre copilul din fiecare dintre noi.

Moş Nicolae înseamnă nasuri lipite de geamurile aburite, pleoape greoaie de somn care încearcă să rămână alerte şi să-l zărească pe bătrânel, înseamnă emoţie şi bucurie, înseamnă obraji rumeni de atâta râs, înseamnă priviri prinse în vraja visului frumos, înseamnă a dărui.

Când vine el, miroase a iarnă, a zăpadă, a soare îngheţat, a portocale, scorţişoară şi aromă de cozonaci. Moş Nicolae este despre spiritul sărbătorilor, este basm!

Visaţi frumos azi! La mulţi ani, Nicolete şi Nicuşori!

Articol de Alma B

Face Keys România