Tratamente ciudate de înfrumuseţare

"Suferă baba la frumuseţe", spune o vorbă din bătrâni. Iar când vine vorba despre tratamente de înfrumuseţare, limitele imaginaţiei parcă dispar. Şi nu sunt excepţii nici în această perioadă, când toată lumea face pregătiri intense pentru sărbători. Femeile au demonstrat, de-a lungul vremii, că sunt dispuse să facă multe sacrificii doar ca să arate bine. Iar bizareriile au locul lor.

La Hollywood, de exemplu, în saloanele de lux, este foarte cerut tratamentul facial cu... găinaţ, un tratament de origine japoneză, denumit şi "Gheisha Facial". Victoria şi David Beckham ar folosi, se pare, o astfel de mască - un amestec de găinaţ de privighetoare, tărâţe de orez şi apă.

Tot din categoria... "parfumată", face parte şi crema din excremente de râme, un produs despre care se spune că ar combate îmbătrânirea.

Despre Gwyneth Paltrow, Katie Holmes şi Debra Messing se zice că ar utiliza un produs pe bază de venin sintetic de şarpe, pentru netezirea ridurilor şi relaxarea muşchilor faciali.

Şi... nu râdeţi! Crema contra hemoroizilor este folosită de unele doamne - printre care şi Sandra Bullock - pentru a înlătura pungile de sub ochi şi pentru a da fermitate pielii.

În Austria, tratamentul de detoxifiere cu lipitori are, de asemenea, mulţi fani. Printre ei, şi Demi Moore.

În schimb, Scarlett Johansson, declarată de nenumărate ori cea mai frumoasă femeie din lume, se spală pe faţă cu oţet din cidru de mere, ca să-şi păstreze tenul luminos şi curat.

Iar inventivitatea nu se opreşte aici. Alte femei folosesc pasta de dinţi... pe corp, pentru a îndepărta bronzul fals.

Dacă vă gândeaţi că ciudăţeniile se opresc aici, aflaţi totuşi că nici maioneza nu este folosită doar în bucătărie. Ar fi benefică, spun unele doamne, şi în tratarea unghiilor exfoliate. Se pun cantităţi mici pe unghii, se masează şi se lasă să acţioneze 10 minute. Iar procedura se repetă câteva seri la rând.

Pe de altă parte, un spa din Israel le propune clienţilor care au dureri musculare masajul... cu şerpi, care nu sunt veninoşi, desigur. Chiar şi aşa, putem spune lejer că şedinţa de terapie vine la pachet cu senzaţii tari.

Pentru persoanele extravagante care îşi doresc şi să strălucească - la propriu - există măştile cu aur de 24 de karate, care regenerează pielea, îi oferă fermitate şi elasticitate şi previn apariţia ridurilor.

Articol de Alma B

FaceKeys România

Te-ar putea interesa şi..

ü  8 mituri despre minciuna

ü  Să-i citim pe mincinoşi

ü  Adevărul despre minciună – creierul se obişnuieşte în timp cu ea

ü  Botoxul şterge nu doar ridurile ci şi emoţiile

ü  Tu ştii când minte copilul tău?

Să fii prieten sau... duşman cu şeful?

Dacă aveţi dubii şi vă situaţi la extreme, un studiu recent poate că vă va face să vă regândiţi poziţia. Relaţia prea apropiată cu superiorul, la muncă, este la fel de periculoasă ca cea de animozitate, susţin specialiştii.

În cazul unei relaţii apropiate, dezamăgirile de zi cu zi pot fi mai uşor percepute drept trădări şi pot afecta performanţa angajaţilor, spun experţii. Nivelul de stres creşte şi piere şi cheful de muncă.

''Relaţiile profesionale nu sunt diferite de alte relaţii'', atrage atenţia Vincent Passarelli, psiholog clinician în New York. Cu alte cuvinte, mergem la serviciu cu aşteptări bazate pe experienţele trăite în viaţa personală. "Cu cât suntem mai apropiaţi de cineva, cu atât suntem mai vulnerabili'', subliniază Passarelli. Acesta adaugă şi că trecerea de la statutul de prieten la angajat este aproape imposibilă într-o companie în care raporturile profesionale şi amiciţia merg mână în mână.

Şi directorul Şcolii Europene de Management din Berlin este de părere că prietenia cu şeful poate duce la "epuizare, cinism sau dezamăgire din partea angajatului''. Asta se poate întâmpla în special în cazul în care legătura apropiată îl determină pe salariat să facă un compromis din cauza faptului că şeful, care îi este prieten, se aşteaptă să fie de partea sa. În final, are de suferit relaţia de serviciu.

Pe de altă parte, potrivit unui studiu publicat în Jurnalul de Studii despre Management, cei care îşi linguşesc şefii ar avea totuşi şanse mai mici... să fie stresaţi.

În ceea ce îi priveşte pe tinerii de la noi, cei mai mulţi declară că vor să fie propriii lor şefi, arată un studiu Ernst&Young.

Articol de Alma B

FaceKeys România

Surse:

agerpres.ro

scienceblog.com

eyromania.ro

De la DA la BA. Cine face primul pas spre divorţ

Când merg spre altar, ambii parteneri spun DA în acelaşi timp şi sunt în totalitate de acord. Dar, când vine momentul să desfacă acest legământ, sincronizarea... dispare! Iar în ţara noastră statisticile arată o realitate tristă.

Anul trecut, o căsătorie din patru s-a încheiat cu un divorţ. Cele mai multe se înregistrează în Bucureşti, apoi urmează în acest clasament judeţele Constanţa şi Prahova, la polul opus situându-se Tulcea, Giurgiu şi Bistriţa.

În Capitală, femeile sunt cele mai dispuse să pună punct mariajului, potrivit unui studiu recent, realizat de Divorce Journey. Iar principalul motiv al rupturii în cuplu este infidelitatea partenerilor. În plus, conform datelor adunate în urma cercetării, doamnele sunt cele care au tăria să facă primul pas şi pentru că se pot întreţine singure şi pot avea grijă şi de copii.

Potrivit studiului, tot femeile sunt primele care cer ajutorul unui specialist pentru a depăşi problemele în cuplu. Rata de prezenţă la un consilier care să ajute este de 80% în rândul femeilor versus 20% în rândul bărbaţilor.

Dacă aruncăm o privire de ansamblu, potrivit unei hărţi realizate în 2014, ţările în care se înregistrează cea mai mare rată a divorţurilor sunt în Europa. Recordul este deţinut de Belgia, cu o rată de peste 70%. În Spania, Portugalia, Ungaria şi Cehia, rata este de peste 60%. Iar fericiţii care trăiesc unul lângă altul, "până la adânci bătrâneţi" sunt, se pare, în Chile, unde rata divorţului e de doar 3 procente.

Articol de Alma B

Face Keys România

Surse: Agerpres

Business Insider

Melodia care alungă stresul

Nu de puţine ori am căutat o melodie ca să ne relaxăm, să uităm de presiunea rutinei şi de griji! Care e totuşi cea mai relaxantă melodie din lume, care ne scapă rapid de stres?

Neuorologii din Marea Britanie spun că ar fi descoperit-o şi ar fi "Weightless", a trupei de muzică ambientală Marconi Union. Piesa a indus o scădere cu 65% a stresului participanţilor.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie în urma unei analize, în cadrul căreia participanţii au realizat sarcini dificile, iar creierul lor era monitorizat. În acelaşi timp, pe fundal se auzeau mai multe melodii. Cea mai eficientă la capitolul relaxare s-a dovedit "Weightless". 

Pe de altă parte, deşi pare incredibil, există oameni asupra cărora muzica nu are niciun efect! Sunt cei care suferă de aşa-numita anhedonie muzicală, adică incapacitatea de a resimţi plăcere în urma stimulării creierului prin muzică.

Un grup de cercetători din domeniul neuroştiinţelor, din Statele Unite, a analizat activitatea cerebrală a 15 persoane cu această afecţiune şi a comparat rezultatele cu cele ale unor oameni care nu au nicio problemă în acest sens.

Astfel, specialiştii au constatat că subiecţii cu anhedonie muzicală înregistrează un nivel mai scăzut de activitate cerebrală într-o anumită regiune a creierului, numită nucleul accumben (NAcc) - parte activă a sistemului de recompensă. În cazul jocurilor de noroc însă, activitatea NAcc a fost una normală, ceea ce sugerează că nu este nimic în neregulă cu circuitul neuronal de recompensă, iar problema este legată, în mod special, de muzică.

Cercetătorii au adus apoi sub lupă legăturile neuronale dintre sistemul de recompensă - striatumul ventral, ce include şi NAcc şi cortexul auditiv - şi partea neuronală responsabilă de prelucrarea sunetelor. Analiza lor a arătat că participanţii care sufereau de anhedonie muzicală aveau o conexiune mult mai slabă de-a lungul acestor legături neuronale.

Cauzele acestei deficienţe rămân însă un mister şi pentru cercetători.

Articol de Alma B

FaceKeys România

surse: Mediafax

Hotnews

Personalitate... la pahar!

Numărul de pahare cu alcool băute nu reprezintă un indiciu doar în privința dependenței persoanei respective sau a gradului de bucurie care o determină să petreacă în stil mare. Consumul de alcool ne poate influența și personalitatea, susține Rachel Winograd, o cercetătoare de la Universitatea Missouri.

Ea a invitat mai multe sute de studenți să vina în laboratorul ei, împreună cu un partener de pahar, și să răspundă unor chestionare privind modul în care se percep pe ei înșiși și pe amicul lor, atât înainte cât și după ce s-au cinstit până au ajuns la beție. După ce a analizat răspunsurile tinerilor, a definitivat patru tipuri de... bețivi.

"Ernest Hemingway" este cel care, asemenea cunoscutului scriitor, își păstrează capul pe umeri și, în general, își schimbă foarte puțin comportamentul atunci când este beat.

Tipul "Mary Poppins" este bețivul vesel și plăcut, care rămâne responsabil și după ce consumă alcool.

"The Nutty Professor" ("Profesorul Nebun"), inițial extrovertit, devine mai extrovertit și mai curajos pe măsură ce bea.

Iar "Mr. Hyde" sau bețivul "cel rău" este cel care devine mai puțin agreabil, mai puțin conștiincios și mai iresponsabil pe măsură ce consumă alcool. 

Rachel Winograd speră că munca ei îi va ajuta pe oameni să reflecteze mai mult la consumul de alcool și la problemele pe care le poate aduce.

Pe de altă parte, cercetătorii englezi au vrut să vadă legătura între personalitatea umană şi tipul de vin preferat. Aşa că au făcut un studiu la care au participat peste 1000 de fani ai lui Bachus.

Concluziile? Cei care preferă vinul alb sunt în general oameni rezervaţi, foarte practici, timizi şi chiar tăcuţi. Vorbim de celibatari, de persoanele care au un câştig mediu şi care evită să iasă din rutină.

La polul opus sunt consumatorii de vin roşu. Mare parte din ei au o viaţă dinamică, salarii bune şi sunt într-o relaţie. Vinul roşu este asociat, de asemenea, şi cu o activitate sexuală activă.

Băutorii de vin rose se situează... undeva la mijloc - liniştiţi în anumite privinţe, activi în altele. Sunt comunicativi, volubili şi, deseori, dezordonaţi. De asemenea, pe mulţi îi caracterizează şi superficialitatea.

Atenţie însă, băutura în cantităţi exagerate tulbură personalitatea şi, în final, întreaga viaţă.

Articol de Alma B

FaceKeys România

Surse: Agerpres

dailymail.co.uk

Să vorbim drept despre stângaci

În ziua de azi, oamenii încă învață să îi accepte pe cei care nu se încadrează în tipare, și care fac lucrurile altfel decât ei. Ne-am obişnuit cu "uniforma", suntem dependenți de convențiile sociale, deşi ne place ideea de a fi "open minded". Şi când vine vorba de stângaci, mulți privesc... chiorâş şi încep să pună întrebări. "De ce"-urile vin şi din partea oamenilor de ştiință, care au tot încercat, de-a lungul timpului, să afle de unde provine această tendință a unor persoane de a folosi - cu prioritate - mâna stângă.

1 din 10 oameni este stângaci, iar procentul este acelaşi oriunde în lume. 

Fenomenul a fost întors pe toate părțile şi adus sub lupă de cercetători. Unele teorii susțin că ar fi o problemă genetică, altele merg pe factorii externi și nu către genele moștenite de la părinți. 

Preferința pentru utilizarea mâinii drepte sau a celei stângi este o manifestare a unui fenomen natural numit lateralitate — tendința ființelor vii înzestrate cu simetrie bilaterală de a utiliza predominant o parte sau alta a corpului — stânga ori dreapta. 

Deși cea mai evidentă manifestare este preferința pentru o mână sau alta, tendința se regăseşte și în alte aspecte, chiar și în utilizarea, pentru anumite activități, a uneia dintre emisferele cerebrale. De asemenea, alte explicaţii invocă modul în care funcționează creierul prin prisma celor două emisfere - cea stângă, ce controlează partea dreaptă a corpului, şi cea dreaptă, ce controlează partea stângă a corpului.  

Pe de altă parte, spun experții, probabilitatea ca părinţii stângaci să aibă, la rândul lor, copii stângaci este foarte mare. Testele ADN nu au reuşit să identifice însă ce gene sunt responsabile pentru creşterea probabilităţii apariţiei unei persoane stângace, iar cercetările recente arată că un rol important îl au zeci de gene. De asemenea, multe studii invocă importanţa nivelul de estrogen şi poziţia copiilor în momentul în care se nasc. 

Aşadar, există doar o multitudine de  ipoteze. 

În ceea ce priveşte trăsăturile specifice de personalitate ale stângacilor, un studiu publicat în 2015 în "Journal of Nervous and Mental Disease" a arătat că aceştia procesează emoțiile diferit față de dreptaci. Mai exact, partea creierului care produce emoţiile negative ar fi mai activă. Iar în urma unui alt experiment s-a constatat că stângacii care au urmărit - timp de 8 minute - secvenţe din "Tăcerea mieilor" au suferit de mai multe tulburări de stres post-traumatic decât dreptacii. Explicaţia ar fi că partea dreaptă a creierului, dominantă la stângaci, este mult mai implicată în sentimentul de frică, potrivit doctorului Carolyn Choudhary de la Queen Margaret University din Edinburgh. 

Ei bine, nu doar oamenii, ci şi animalele sunt dreptace ori stângace. Un studiu realizat la Universitatea din Belfast, din Marea Britanie, a arătat că, în cazul pisicilor, femelele sunt predominant dreptace, în timp ce motanii sunt, de obicei, stângaci. La fel se întâmplă şi în cazul câinilor, cu excepția cazurilor în care e vorba de exemplare castrate, ceea ce sugerează că hormonii ar influența preferința pentru "dreapta" sau "stânga". 

Există şi o zi internațională a stângacilor, celebrată anual în 13 august, şi care are  drept scop să sensibilizeze opinia publică referitor la dificultățile și frustrările cu care stângacii se confruntă în viața de zi cu zi. 

Articol de Alma B

Face Keys România

Surse: sciencealert.com  

Mediafax.ro 

Dailymail.co.uk 

Agerpres.ro 

Vă invităm la examen. Subiecte date la admitere la Oxford

Conducerea universităţii Oxford, considerată una dintre cele mai bune la nivel mondial, a făcut publice unele dintre întrebările date la admitere, în anii anteriori. 

Tinerii care au candidat pentru un loc la Facultatea de Limbi Străine, secţia de limba franceză, au fost invitaţi să spună "Ce determină ca un roman să aibă o încărcătură politică." 

"Una din 4 cauze ale decesului în Marea Britanie este reprezentată de o anumită formă de cancer, pe când în Filipine procentul este de 1 la 10. Ce factori cauzează această diferenţă?" - a fost un subiect care le-a revenit celor care s-au înscris la Facultatea de Medicină.

La matematică, a fost aleasă următoarea problemă: "Imaginaţi-vă o scară rezemată de un perete. Dedesubtul treptei de la mijloc a fost pictată într-o culoare diferită, putem să vedem acest lucru doar când o privim de jos. Ce formă ar avea această treaptă dacă ar fi trasată pe podea?". Iar cei care au dat examen la la Facultatea de Filosofie, Politică, Economie au fost întrebaţi "ce cred ei că implică procesul de blamare a cuiva".

În schimb, la Facultatea de Psihologie Experimentală tinerii au dezbtut subiectul "inteligenţă" - "Un studiu a arătat faptul că fraţii mai mari au un IQ mai ridicat decât cei mai mici. Ce explică acest fapt?" 

Printre personalităţile care au studiat la Oxford se numără Stephen Hawking, Oscar Wilde, JRR Tolkien, dar şi chiar Rowan Atkinson, celebrul actor care a jucat rolul lui Mr.Bean.

Articol de Alma B

Face Keys România

Sursa: Mediafax.ro