20 de minute în plus pentru doamne

Femeile au nevoie să doarmă mai mult decât bărbaţii. 

Se ştie. Femeile sunt mereu în priză, în timpul zilei - indiferent că merg la serviciu sau nu, fie că fac shopping, se văd cu prietenele ori se ocupă de casă. Iar cercetătorii de la Universitatea Loughborough din Marea Britanie au vrut să vadă de câtă odihnă au apoi nevoie doamnele ca să îşi încarce bateriile.

Rezultatele studiului au arătat că reprezentantele sexului frumos reuşesc să facă mai multe activităţi în acelaşi timp, aşadar creierul lor lucrează într-un mod mai complex decât al partenerilor. Dacă un adult are nevoie, în medie, de 6-8 ore de somn pentru a se recupera la finalul zilei, spre deosebire de bărbaţi, femeile au nevoie de 20 de minute de somn în plus. 

De asemenea, s-a descoperit faptul că femeile care se odihnesc prea puţin sunt predispuse la anumite probleme de sănătate, precum afecţiuni cardiovasculare sau diabet, depresie, stres şi anxietate.

Însă, nici să dormi prea mult nu este bine. Un somn mai lung de 9 ore dăunează sănătăţii, potrivit unui alt studiu, realizat anul trecut de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia. 

Somnul în sine nu este nociv. Este binecunoscut faptul că somnul favorizează regenerarea celulară. Dar, când o persoană doarme prea mult, este adesea simptomul unei conduite de viață cu acumularea mai multor factori de risc - sedentarism, relații sociale absente, abuz de alcool sau droguri. Aşadar, și la acest capitol, echilibrul este cheia! 

Articol de Alma B

Face Keys România

Surse: mediafax.ro

agerpres.ro

Adevarul despre minciună - creierul se obișnuiește, în timp, cu minciuna

Oamenii mint de aproximativ 657 de ori pe an, cam de două ori pe zi, arată un studiu! 

Partea şi mai delicată este că, potrivit unei cercetări realizate recent la University College London, pe măsură ce obiceiul de a minți continuă, creierul se obișnuiește și se desensibilizează. În majoritatea cazurilor, minciunile încep de la adevăruri nevinovate și ajung să escaladeze.

În urma experimentelor, oamenii de ştiință au descoperit că voluntarii care mințeau în beneficiul partenerilor de teste au făcut asta fără rețineri, iar în fiecare dintre aceste runde minciunile au fost la același nivel. Dar, când lucrurile neadevărate erau rostite în beneficiu personal, lipsa de onestitate a voluntarilor a escaladat, ca un bulgăre de zăpadă, fiecare minciună fiind mai mare decât cea de dinainte. 

Scanările realizate la nivelul creierului au demonstrat că prima minciună este asociată cu o creștere a activității amigdalei cerebrale, zona implicată în răspunsurile emoționale. Însă, pe măsură ce minciunile progresează, această activitate se diminuează. Efectul observat a fost atât de pregnant încât echipa s-a putut folosi de datele provenite de la amigdala cerebrală pentru a prezice cât de mare va fi următoarea minciună a subiecților testați. 

Minciuna, spune Robert Feldman, profesor de psihologie la Universitatea din Massachusetts, este o deprindere pe care o învăţăm de la vârsta de 3 ani. Mai mult, va fi folosită ulterior ca mijloc de a atinge succesul: social, profesional, sexual sau politic. 

De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Mindit (singura companie din România care verifică trecutul profesional scris în biografiile profesionale), 90% dintre românii care caută un loc de muncă trimit angajatorilor CV-uri cu date eronate şi chiar false. 51% conţin date eronate privind perioada angajării, 12% conţin date greşite privind postul ocupat, 9% conţin date eronate legate de anul absolvirii studiilor.

Când vine vorba de distorsionarea adevărului, adolescenții conduc însă topul. 

Un studiu - la care au participat 1.005 persoane cu vârste cuprinse între 6 şi 77 de ani - relevă faptul că atingem "apogeul" minciunilor în adolescenţă. Subiecții au fost întrebați cât de des înfloresc adevărul. Iar rezultatele au arătat că oamenii spun, în medie, 2,19 minciuni pe zi, şi că pensionarii şi copiii sunt cei mai sinceri. 

Apriximativ 75% dintre adolescenţi mint, spunând circa 3 minciuni pe zi. Iar 60% dintre ei spun până la 5 minciuni pe zi. 

Totuşi, "Nu te minţi singur. Cel care se minte pe sine şi-şi pleacă urechea la propriile sale minciuni ajunge să nu mai deosebească adevărul nici în el, nici în jurul lui, să nu mai aibă respect nici pentru sine, nici pentru ceilalţi”. (A. P. Cehov)  

Articol de Alma B

Face Keys România

Surse: agerpres.ro

mindit.ro 

Independent.co.uk

România - corigentă la capitolul empatie

Să reuşeşti să te pui în locul celuilalt, să îl înțelegi, să rezonezi cu el - pe scurt, asta înseamnă empatie. Este ceva ce mulți dintre noi avem... "pretenția" că simțim, până la proba contrarie însă, când realitatea ne demonstrează altceva. 

Empatia ține, practic, tot de rațiune - centrul de comandă se află în creier. Neuronii oglindă - inițial descoperiți de italianul Giacomo Rizzolati de la Universitatea din Parma - par a fi responsabili pentru sentimentele de empatie, compasiune și milă. Cum funcționează? Descarcă un impuls și atunci când cineva face o acțiune, și când subiectul doar observă pe cineva executând acea acțiune. În acest fel, neuronul oglindește comportamentul altuia ca și cum chiar observatorul ar fi cel care execută. 

Ei bine, țara noastră nu prea are motive de mândrie la capitolul empatie. Într-un top al empatiei oamenilor, realizat de cercetători de la Universitatea din Michigan, România se află pe locul 54 din 63 de state. Clasamentul este condus de Ecuador, Arabia Saudită și Peru. Pe locul 53 se află Rusia, iar pe 55 Cehia, ultima parte a clasamentului fiind dominată de țări din Europa de Est, Lituania fiind țara unde oamenii sunt cel mai puțin empatici. 

Studiul aflat la baza acestui clasament al empatiei popoarelor, coordonat de William Chopik, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, a fost realizat pe baza unor sondaje online la care au răspuns 104.365 de adulți. 

Articol de Alma B

Face Keys România

Sursa: agerpres

Tu ştii câte click-uri dă copilul tău?

Cine ar putea răspunde exact la această întrebare, în condițiile în care nici măcar noi, adulții, nu suntem conştienți de timpul petrecut pe internet? 5 minute acum, 10 mai târziu, 3 dimineața... şi tot aşa se adună câteva ore - într-o singură zi! 

Din păcate, nici în cazul copiilor situația nu e mai... deconectată. Majoritatea copiilor din România (85% dintre cei cu vârste între 5 și 16 ani) petrec, în medie, 5 ore pe zi pe rețelele de socializare, în special de pe smartphone, arată un studiu de specialitate, dat publicității în 24 octombrie. 

Potrivit cercetării (realizate de iSense Solutions, în exclusivitate pentru Lowe Group România), vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8 ani şi jumătate pentru tabletă, 9 ani pentru computer şi 10 pentru un telefon inteligent. Nici până atunci însă nu stau departe de gadgeturi. Copiii au acces la dispozitivele părinților. 

Cei mici butonează telefonul, în medie, 160 de minute pe zi, iar adolescenții cu vârste între 13 şi 16 ani ajung şi la 208 minute. 

În același timp, se remarcă o preferință pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani. Cei mici intră pe internet mai ales de acasă și obișnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante și de desene animate sau să stea pe rețelele sociale. Aceștia au, în medie, 14 aplicații instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, rețele sociale, jocuri și chat sau messenger. 

Dacă puştii preferă jocurile, după vârsta de 13-14 ani, copiii socializează pe internet. 

Cele mai populare rețele sunt Facebook (utilizată de 43% dintre aceștia și pe care petrec, în medie, 121 de minute/zi), Whatsapp (11%  - 72 minute), Instagram (2% - 67 minute) și Snapchat (1% - 62 minute).

Totodată, datele arată că peste jumătate dintre copii și-au făcut cont pe Facebook asistați de un părinte. Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor și vorbesc pe chat, dar se observă o tendință în rândul adolescenților (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor și ale vedetelor. 

Atenție însă! Internetul este un "teren" periculos. Este mediul în care foarte mulți copii intră în contact cu necunoscuți. Mai exact, potrivit unui studiu realizat de Organizația Salvați Copiii, 62 la sută. Iar fenomenul de bullying sau cyberbullying este duşmanul tăcut care aşteaptă în spatele ecranului. 

Internetul şi comunicarea nu se exclud reciproc. Deşi copilul are acces la orice informație în mediul online, răspunsurile venite din partea familiei şi discuțiile sunt cele mai importante. 

Articol de Alma B

Face Keys România

Sursa: agerpres 

Salvaticopiii.ro 

IQ de la mama, forță de la tata

E deja bine ştiut că, de fiecare dată când într-o familie apare un nou membru, toată lumea îşi dă cu părerea. "Seamănă cu mama!". "Este leit tatăl". Sau "e frumoasă/frumos ca tine, şi deştept ca mine." Subiectul e obiect de studiu şi pentru cercetători, nu doar pentru familie, prieteni şi rude. 

Oamenii de ştiință de la Universitatea Washington au descoperit, în urma unei ample cercetări, că, mai degrabă, copiii ar moşteni inteligența de la mamă şi nu de la tată.  

De unde până unde? - se vor întreba, desigur, domnii. 

Cercetătorii explică faptul că genele care au legătură cu inteligența se află pe cromozomul X, iar femeile au doi cromozomi X, față de bărbați, care dețin unul singur. 

Potrivit noului studiu, anumite gene transmise copiilor, printre care și cele responsabile de calitățile intelectuale, ar avea efect doar dacă provin de la mamă.

Ca să verifice şi să demonstreze această teorie, cercetătorii au făcut, în primă fază, un experiment pe şoareci modificați genetic. Şi, cei care au primit mai mult material genetic matern au dezvoltat creiere mai mari și corpuri mai firave, în timp ce șoarecii cu mai mult material genetic patern au avut corpuri mai mari și mai puternice, dar creierul a rămas mai mic. Aşadar, în materie de IQ intervine mama, iar la dezvoltarea fizică tatăl. 

Experimentul este completat și de un studiu realizat pe 12.000 tineri din Glasgow, cu vârste între 14 și 22 de ani, de-a lungul a peste 20 de ani. Studiul a identificat faptul că marea majoritate a tinerilor cu o inteligență sporită au mame cu nivel de inteligență ridicat. 

Dar, asta nu este tot! Acest "bagaj" genetic este puternic influențat, modelat şi completat de mediul în care este crescut copilul. Studiile în domeniu indică faptul că doar între 40% și 60% din inteligența unui copil este moștenită genetic, pentru restul rolul le revine factorilor de mediu. 

Iar o altă cercetare, realizată în 2014 de Wagner Group şi U.S. Travel Association, arată că vacanţele petrecute corect au un efect secundar remarcabil în ceea ce privește inteligența copiilor şi succesul în viaţă. Ce înseamnă o vacanță petrecută corect? Una care are şi o latură educațională, activă, ce presupune explorarea unor zone noi. Astfel de călătorii îi oferă celui mic ocazia de a învăța lucruri noi, de a-şi lărgi orizonturile într-un mod relaxant, distractiv. Totodată, se consolidează legăturile de familie, se creează amintiri frumoase şi creşte confortul emoțional. 

Un alt studiu, publicat în Jurnalul Asociației pentru Ştiințele Psihologice din Statele Unite, relevă faptul că o dietă bogată în ulei de peşte, combinată cu diverse activități şcolare şi extraşcolare de calitate, precum şi cititul contribuie la îmbunătățirea coeficientului de inteligență al copilului. 

În studiul fizionomiei, atunci când vrem să identificăm capacitatea de a dezvolta procese cognitive sau tipul de inteligență - mentală ori din punct de vedere al aptitudinilor fizice - fruntea este cea care ne oferă indiciile. 

Atenție însă! "Nu este îndeajuns să ai o minte bună. Scopul principal e să o foloseşti bine." (Rene Descartes) 

Articol de Alma B

Face Keys România

Surse: agerpres